După 30 de îngheț, Republica Moldova sparge gheața în energia eoliană. Se anunță bătălia decisivă pentru vânt

24 Oct. 2023, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Oct. 2023, 10:05 // Actual //  bani.md

Un studiu realizat de Proiectul Securitatea Energetică a Republicii Moldova, susținut de USAID Moldova, a dezvăluit că în Republica Moldova există cel puțin 11 zone cu un imens potențial nevalorificat de producție a energiei eoliene. Aceste zone ar putea contribui semnificativ la creșterea ponderii energiei verzi produse în țară până la 30% până în 2030, conform datelor preliminare prezentate Ministerului Energiei în data de 23 octombrie.

Aceste rezultate au deschis drumul pentru organizarea primelor licitații pentru parcurile eoliene mari, planificate să aibă loc până la sfârșitul anului. Autorii studiului au analizat cu atenție 34 de arii cu potențial de energie eoliană, excludând traseele migratoare ale păsărilor de-a lungul râurilor Nistru și Prut, zonele împădurite și cele rezidențiale pentru a proteja mediul înconjurător. De asemenea, s-au luat în considerare radarele și aeroporturile internaționale existente.

Studiul a evaluat și infrastructura existentă, distanța până la cea mai apropiată stație electrică, capacitatea liniilor de transmisie și accesibilitatea prin drumuri. Ca rezultat, s-au identificat 11 zone cu potențial semnificativ pentru dezvoltarea fermelor eoliene. Pentru trei dintre aceste zone, Proiectul Securitatea Energetică a Republicii Moldova va extinde cercetările cu vizite la fața locului pentru măsurători precise și studierea reliefului. Studiul va include și analiza capacităților rețelelor electrice și calculele financiare.

Scopul acestui studiu a fost de a obține prețuri optime pentru energia electrică și de a dezvolta instalații mai eficiente pe suprafețe extinse. Autorii studiului au luat în considerare, de asemenea, obiectivele de decarbonizare asumate de Republica Moldova și au ajuns la concluzia că, până în 2030, ar putea fi construite parcuri eoliene cu o capacitate instalată totală de aproximativ 600 MW. Experții USAID vor acorda sprijin MoldElectrica pentru soluționarea aspectelor tehnice și valorificarea mai bună a acestui potențial.

În cadrul unei ședințe, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a subliniat că se pregătește un mecanism prin care potențialii investitori care obțin rezervări de capacități și avize de racordare să finalizeze proiectele într-un timp rezonabil, pentru a evita blocarea inutilă a capacității și vânzarea ulterioară a acestora pe o piață secundară. Ministrul a evidențiat importanța creării de oportunități de investiții egale pentru toți și descurajarea practicilor care ar putea bloca dezvoltarea sectorului energetic al Moldovei.

Autoritățile au declrata că vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie aprobat în ședina de mâine a Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.