După 30 de îngheț, Republica Moldova sparge gheața în energia eoliană. Se anunță bătălia decisivă pentru vânt

24 Oct. 2023, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Oct. 2023, 10:05 // Actual //  bani.md

Un studiu realizat de Proiectul Securitatea Energetică a Republicii Moldova, susținut de USAID Moldova, a dezvăluit că în Republica Moldova există cel puțin 11 zone cu un imens potențial nevalorificat de producție a energiei eoliene. Aceste zone ar putea contribui semnificativ la creșterea ponderii energiei verzi produse în țară până la 30% până în 2030, conform datelor preliminare prezentate Ministerului Energiei în data de 23 octombrie.

Aceste rezultate au deschis drumul pentru organizarea primelor licitații pentru parcurile eoliene mari, planificate să aibă loc până la sfârșitul anului. Autorii studiului au analizat cu atenție 34 de arii cu potențial de energie eoliană, excludând traseele migratoare ale păsărilor de-a lungul râurilor Nistru și Prut, zonele împădurite și cele rezidențiale pentru a proteja mediul înconjurător. De asemenea, s-au luat în considerare radarele și aeroporturile internaționale existente.

Studiul a evaluat și infrastructura existentă, distanța până la cea mai apropiată stație electrică, capacitatea liniilor de transmisie și accesibilitatea prin drumuri. Ca rezultat, s-au identificat 11 zone cu potențial semnificativ pentru dezvoltarea fermelor eoliene. Pentru trei dintre aceste zone, Proiectul Securitatea Energetică a Republicii Moldova va extinde cercetările cu vizite la fața locului pentru măsurători precise și studierea reliefului. Studiul va include și analiza capacităților rețelelor electrice și calculele financiare.

Scopul acestui studiu a fost de a obține prețuri optime pentru energia electrică și de a dezvolta instalații mai eficiente pe suprafețe extinse. Autorii studiului au luat în considerare, de asemenea, obiectivele de decarbonizare asumate de Republica Moldova și au ajuns la concluzia că, până în 2030, ar putea fi construite parcuri eoliene cu o capacitate instalată totală de aproximativ 600 MW. Experții USAID vor acorda sprijin MoldElectrica pentru soluționarea aspectelor tehnice și valorificarea mai bună a acestui potențial.

În cadrul unei ședințe, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a subliniat că se pregătește un mecanism prin care potențialii investitori care obțin rezervări de capacități și avize de racordare să finalizeze proiectele într-un timp rezonabil, pentru a evita blocarea inutilă a capacității și vânzarea ulterioară a acestora pe o piață secundară. Ministrul a evidențiat importanța creării de oportunități de investiții egale pentru toți și descurajarea practicilor care ar putea bloca dezvoltarea sectorului energetic al Moldovei.

Autoritățile au declrata că vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie aprobat în ședina de mâine a Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Nov. 2026, 16:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 16:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Educației și Cercetării pregătește o reformă a învățământului, estimată la aproximativ 400 de milioane de lei, care prevede introducerea unor ore obligatorii de lectură critică și STEAM, meditații gratuite la matematică pentru mii de elevi și modificarea subiectelor la examenele de absolvire a gimnaziului. Măsurile ar urma să fie aplicate etapizat din anul 2027, pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor și a reduce diferențele dintre școlile din mediul rural și cele urbane.

Planul a fost prezentat vineri, 20 noiembrie, de ministrul Educației, Dan Perciun, și vine după rezultatele slabe obținute de Republica Moldova la evaluarea internațională PISA 2025. Potrivit datelor prezentate de minister, doar 48,3% dintre elevi au atins nivelul minim de competență la lectură, 44,2% la matematică și 53,9% la științe. Autoritățile își propun să reducă decalajele dintre rezultatele elevilor cu cel puțin 30%.

Una dintre principalele schimbări vizează introducerea, din septembrie 2027, a unei ore săptămânale de lectură critică pentru elevii claselor I–IX. Aceasta va fi inclusă în timpul alocat limbii de instruire și va urmări dezvoltarea capacității copiilor de a înțelege textele, de a identifica informațiile relevante și de a evalua credibilitatea acestora.

Totodată, aproximativ 6.000 de elevi din clasa a VIII-a vor beneficia de câte 40 de ore gratuite de sprijin la matematică în fiecare semestru. Participanții vor fi selectați în baza unei testări inițiale, iar progresele lor vor fi evaluate periodic. Ministerul mizează inclusiv pe noile manuale de matematică achiziționate din Estonia și adaptate curriculumului național.

O altă noutate este introducerea unei ore obligatorii de STEAM pentru elevii claselor V–VIII, disciplină care integrează știința, tehnologia, ingineria, artele și matematica. În clasa I ar urma să fie adăugată și o oră suplimentară de științe.

„Ne dorim ca tinerii să poată înțelege un text, să evalueze credibilitatea informațiilor și să atingă un nivel minim de competență în lectură. La științe, vrem să știe să lucreze cu date, să explice fenomene și să-și dezvolte competențele de cercetare. La matematică, să poată rezolva probleme și să explice de ce soluțiile propuse au sens”, a declarat Dan Perciun.

Potrivit ministrului, doar pentru anul 2027 sunt prevăzute investiții suplimentare de aproximativ 90 de milioane de lei.

Reforma include și investiții în dotarea instituțiilor de învățământ. Până în 2031, autoritățile intenționează să modernizeze peste 500 de laboratoare de fizică și chimie din 250 de școli. În paralel, elevii vor primi cărți pentru dezvoltarea competențelor de lectură. Numai în primii doi ani urmează să fie procurate aproximativ 216.000 de exemplare pentru clasele primare, cu un buget de 21,6 milioane de lei.

Schimbări sunt pregătite și pentru examenele de absolvire a gimnaziului din iunie 2027. Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare propune reformularea a cel mult doi itemi din testele la matematică și limba și literatura română, astfel încât elevii să demonstreze că pot aplica în situații practice cunoștințele dobândite la școală. Gradul de dificultate al noilor exerciții va fi ușor sau mediu, iar durata, structura și materia examenelor vor rămâne neschimbate.

„Vrem ca elevii să poată folosi în situații de zi cu zi ceea ce învață la școală. Vom publica modele de itemi și criteriile de evaluare, astfel încât elevii să poată exersa la clasă, cu sprijinul profesorilor”, a explicat directoarea ANCE, Lilia Ivanov.

În aprilie 2027, elevii claselor a VIII-a vor participa și la o evaluare-pilot care va integra fizica, chimia și biologia. În 2028, testarea ar urma să fie extinsă la clasa a IX-a.

Un capitol important al reformei vizează pregătirea profesorilor. Aproximativ 2.000 de profesori de limba română și 4.000 de învățători vor urma cursuri pentru predarea lecturii critice. Alți 150 de profesori de matematică din școlile cu rezultate slabe la examene vor beneficia de instruire și mentorat timp de 12 luni. Pentru predarea STEAM vor fi pregătiți circa 800 de profesori, iar 2.000 de învățători vor participa la programe dedicate predării științelor în clasa I.

Ministerul Educației și-a stabilit drept obiectiv ca, la următoarea evaluare internațională PISA, programată pentru anul 2029, cel puțin 60% dintre elevi să atingă nivelul minim de competență la lectură și științe, iar minimum 55% la matematică.

Rezultatele testării PISA 2029 vor fi publicate în 2030, când autoritățile vor putea evalua eficiența măsurilor propuse.