Țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume a ajuns îngropată în datorii

Venezuela se pregătește pentru cea mai mare restructurare a datoriei publice din istorie, după ce o analiză a finanțelor statului a scos la iveală datorii de aproximativ 240 de miliarde de dolari, echivalentul a 240% din Produsul Intern Brut al țării, relatează Financial Times.

Potrivit publicației, noua administrație de la Caracas, condusă de vicepreședinta Delcy Rodríguez după înlăturarea lui Nicolas Maduro în luna ianuarie, pregătește negocieri cu creditorii internaționali pentru restructurarea obligațiilor financiare acumulate în ultimii ani.

Datele obținute în urma unei revizuiri a finanțelor publice arată că datoria reală este mai mare decât estimările anterioare ale pieței, care indicau un nivel cuprins între 150 și 200 de miliarde de dolari.

În același timp, economia Venezuelei este evaluată la aproximativ 100 de miliarde de dolari, comparativ cu 370 de miliarde de dolari în 2012, ultimul an al mandatului fostului președinte Hugo Chávez. Astfel, economia țării s-a contractat de aproape patru ori în ultimii 13 ani.

Raportul datorie/PIB de 240% depășește chiar și nivelul Japoniei, care deține în prezent recordul mondial în rândul economiilor dezvoltate, cu un nivel al datoriei de 206,5% din PIB în 2025, potrivit Fondului Monetar Internațional.

Dacă planul de restructurare va fi implementat, Venezuela ar putea depăși și Grecia, care a restructurat aproximativ 200 de miliarde de dolari în timpul crizei datoriilor din zona euro din 2012 și a devenit astfel astfel cel mai mare caz de restructurare a datoriei publice din istoria modernă.

O mare parte din obligațiile financiare provin din obligațiunile emise de statul venezuelean și de compania petrolieră de stat PDVSA. Pe lângă acestea, Caracas are datorii de miliarde de dolari către China, companii petroliere, bănci internaționale și investitori ale căror active au fost naționalizate de regimurile Chávez și Maduro.

În pofida faptului că Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, politicile economice promovate în ultimele două decenii au dus la prăbușirea economiei și a sectorului energetic și a transformat una dintre cele mai prospere țări din America Latină într-unul dintre cele mai îndatorate state ale lumii.

Autoritățile de la Caracas speră să ajungă până la sfârșitul anului la un acord cu creditorii internaționali, ceea ce ar putea permite revenirea țării pe piețele financiare globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#Maduro #datorii #Venezuela

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.