Țară în service. Autoritățile „sar într-un picior” că avem șomajul mic. Moldovenii au luat calea pribegiei

În trimestrul trei al anului Republica Moldova a înregistrat cea mai mică rată a șomajului din istorie. Țara noastră a data peste cap și statisticile UE unde rata șomajului a fost de 6,7%. „Drama cea mai mare este că rata mică a șomajului se datorează exodului mare al forței de muncă. Cetățenii când nu au unde munci pleacă peste hotare”, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea „Realitatea economică”.

Economistul susține că Republica Moldova a trecut prin trei perioade de la obținerea independenței.

După destrămarea URSS, numărul locurilor de muncă în țara noastră se cifra la 1,6 milioane. Or, în zece ani, numărul acestora s-a redus la 700 mii și acest lucru a fost determinat de marea migrație. A urmat perioada anilor 2000 – 2010 când au fost pierdute încă 100 de mii de locuri de muncă și ne-am stabilizat la 600 mii. Până în anul 2020 numărul forței de muncă a rămas relativ la fel. La sfârșitul anului 2021, numărul locurilor de muncă va fi de 610 mii. Cele 8000 de locuri noi de muncă create recuperează ratările din perioada crizei pandemice”, a explicat Veceslav Ioniță.

În opinia lui Ioniță, în zece ani nu s-a reușit identificarea mecanismelor pentru relansarea economică. Iar locurile de muncă noi create nu reușesc să compenseze lipsa acestora din alte ramuri. De exemplu, sectorul IT va amortiza pierderile din alte sectoare.

În 2020 am avut 600 de mii de locuri de muncă, la fel ca acum cinci ani. Chiar dacă avem același număr, structura lor s-a modificat. În industria prelucrătoare au fost create 8000 de locuri de muncă, comerț – 8000, IT – 6,2 mii, construcții – 1,9 mii și sănătate – 1,2 mii. De cealaltă parte, în învățământ numărul profesorilor s-a redus cu 8,3 mii, activități profesionale – 4,3 mi și agricultură – 2,5 mii”, a opinat economistul.

Menținerea nivelului scăzut al locurilor de muncă și toate eforturile, care au fost depuse pentru crearea altor joburi, pur și simplu au fost erodate de închiderea din ramurile vechi. ”Drept consecință, în perioada 2016 – 2020, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare exod al populației din istorie – în acest an noi vom avea peste hotare circa 960 mii de persoane. În perioada anilor 2000 – 2010 au plecat aproape 400 mii de persoane. De fapt 2016 – 2020 este al doilea val de migrație. După jaful bancar, populația a înțeles că în Republica Moldova situația este foarte tristă și a luat calea pribegiei”, a precizat Ioniță.

Economistul afirmă că nivelul mic al șomerilor este o problemă, în condițiile în care agenții economici, deja, duc lipsa forței de muncă. Primii au semnalat-o cei din construcții, iar autoritățile au votat deja o lege care le permite să aducă străini. ”Or, numărul mic de șomeri arată că în Republica Moldova nu există forță de muncă, nu avem oameni care să muncească”.

#migrație #șomaj #forta de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.