Țară în service. Autoritățile „sar într-un picior” că avem șomajul mic. Moldovenii au luat calea pribegiei

În trimestrul trei al anului Republica Moldova a înregistrat cea mai mică rată a șomajului din istorie. Țara noastră a data peste cap și statisticile UE unde rata șomajului a fost de 6,7%. „Drama cea mai mare este că rata mică a șomajului se datorează exodului mare al forței de muncă. Cetățenii când nu au unde munci pleacă peste hotare”, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea „Realitatea economică”.

Economistul susține că Republica Moldova a trecut prin trei perioade de la obținerea independenței.

După destrămarea URSS, numărul locurilor de muncă în țara noastră se cifra la 1,6 milioane. Or, în zece ani, numărul acestora s-a redus la 700 mii și acest lucru a fost determinat de marea migrație. A urmat perioada anilor 2000 – 2010 când au fost pierdute încă 100 de mii de locuri de muncă și ne-am stabilizat la 600 mii. Până în anul 2020 numărul forței de muncă a rămas relativ la fel. La sfârșitul anului 2021, numărul locurilor de muncă va fi de 610 mii. Cele 8000 de locuri noi de muncă create recuperează ratările din perioada crizei pandemice”, a explicat Veceslav Ioniță.

În opinia lui Ioniță, în zece ani nu s-a reușit identificarea mecanismelor pentru relansarea economică. Iar locurile de muncă noi create nu reușesc să compenseze lipsa acestora din alte ramuri. De exemplu, sectorul IT va amortiza pierderile din alte sectoare.

În 2020 am avut 600 de mii de locuri de muncă, la fel ca acum cinci ani. Chiar dacă avem același număr, structura lor s-a modificat. În industria prelucrătoare au fost create 8000 de locuri de muncă, comerț – 8000, IT – 6,2 mii, construcții – 1,9 mii și sănătate – 1,2 mii. De cealaltă parte, în învățământ numărul profesorilor s-a redus cu 8,3 mii, activități profesionale – 4,3 mi și agricultură – 2,5 mii”, a opinat economistul.

Menținerea nivelului scăzut al locurilor de muncă și toate eforturile, care au fost depuse pentru crearea altor joburi, pur și simplu au fost erodate de închiderea din ramurile vechi. ”Drept consecință, în perioada 2016 – 2020, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare exod al populației din istorie – în acest an noi vom avea peste hotare circa 960 mii de persoane. În perioada anilor 2000 – 2010 au plecat aproape 400 mii de persoane. De fapt 2016 – 2020 este al doilea val de migrație. După jaful bancar, populația a înțeles că în Republica Moldova situația este foarte tristă și a luat calea pribegiei”, a precizat Ioniță.

Economistul afirmă că nivelul mic al șomerilor este o problemă, în condițiile în care agenții economici, deja, duc lipsa forței de muncă. Primii au semnalat-o cei din construcții, iar autoritățile au votat deja o lege care le permite să aducă străini. ”Or, numărul mic de șomeri arată că în Republica Moldova nu există forță de muncă, nu avem oameni care să muncească”.

#migrație #șomaj #forta de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.