Țară în service. Autoritățile „sar într-un picior” că avem șomajul mic. Moldovenii au luat calea pribegiei

În trimestrul trei al anului Republica Moldova a înregistrat cea mai mică rată a șomajului din istorie. Țara noastră a data peste cap și statisticile UE unde rata șomajului a fost de 6,7%. „Drama cea mai mare este că rata mică a șomajului se datorează exodului mare al forței de muncă. Cetățenii când nu au unde munci pleacă peste hotare”, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea „Realitatea economică”.

Economistul susține că Republica Moldova a trecut prin trei perioade de la obținerea independenței.

După destrămarea URSS, numărul locurilor de muncă în țara noastră se cifra la 1,6 milioane. Or, în zece ani, numărul acestora s-a redus la 700 mii și acest lucru a fost determinat de marea migrație. A urmat perioada anilor 2000 – 2010 când au fost pierdute încă 100 de mii de locuri de muncă și ne-am stabilizat la 600 mii. Până în anul 2020 numărul forței de muncă a rămas relativ la fel. La sfârșitul anului 2021, numărul locurilor de muncă va fi de 610 mii. Cele 8000 de locuri noi de muncă create recuperează ratările din perioada crizei pandemice”, a explicat Veceslav Ioniță.

În opinia lui Ioniță, în zece ani nu s-a reușit identificarea mecanismelor pentru relansarea economică. Iar locurile de muncă noi create nu reușesc să compenseze lipsa acestora din alte ramuri. De exemplu, sectorul IT va amortiza pierderile din alte sectoare.

În 2020 am avut 600 de mii de locuri de muncă, la fel ca acum cinci ani. Chiar dacă avem același număr, structura lor s-a modificat. În industria prelucrătoare au fost create 8000 de locuri de muncă, comerț – 8000, IT – 6,2 mii, construcții – 1,9 mii și sănătate – 1,2 mii. De cealaltă parte, în învățământ numărul profesorilor s-a redus cu 8,3 mii, activități profesionale – 4,3 mi și agricultură – 2,5 mii”, a opinat economistul.

Menținerea nivelului scăzut al locurilor de muncă și toate eforturile, care au fost depuse pentru crearea altor joburi, pur și simplu au fost erodate de închiderea din ramurile vechi. ”Drept consecință, în perioada 2016 – 2020, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare exod al populației din istorie – în acest an noi vom avea peste hotare circa 960 mii de persoane. În perioada anilor 2000 – 2010 au plecat aproape 400 mii de persoane. De fapt 2016 – 2020 este al doilea val de migrație. După jaful bancar, populația a înțeles că în Republica Moldova situația este foarte tristă și a luat calea pribegiei”, a precizat Ioniță.

Economistul afirmă că nivelul mic al șomerilor este o problemă, în condițiile în care agenții economici, deja, duc lipsa forței de muncă. Primii au semnalat-o cei din construcții, iar autoritățile au votat deja o lege care le permite să aducă străini. ”Or, numărul mic de șomeri arată că în Republica Moldova nu există forță de muncă, nu avem oameni care să muncească”.

#migrație #șomaj #forta de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.

#Irak #petrol #reducere