Tarife comerciale de 25% sau migranți deportați? Columbia îngenunchează în fața presiunilor SUA

Sub amenințarea tarifelor comerciale de 25% și a sancțiunilor impuse de administrația Trump, Columbia a fost de acord să primească migranți ilegali deportați din Statele Unite. Anunțul a fost făcut de Caroline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, citată de Bloomberg, care a precizat că tarifele nu vor intra în vigoare dacă Bogotá acceptă, fără restricții sau întârzieri, avioanele cu migranți expulzați. Totuși, sancțiunile vizând vizele oficialilor columbieni rămân în vigoare până la aterizarea primului avion în Columbia.

Luis Gilberto Murillo, ministrul columbian de externe, a declarat că impasul diplomatic dintre Bogotá și Washington a fost depășit și că, în curând, va călători în capitala SUA pentru a supraveghea implementarea acordului. „Vom continua să primim columbieni deportați, asigurându-le condiții demne,” a subliniat Murillo.

Decizia vine după ce, pe 26 ianuarie, Columbia a refuzat să permită aterizarea pe teritoriul său a două avioane militare americane care transportau aproximativ 160 de migranți. În replică, Donald Trump a anunțat introducerea unor tarife de 25% pe toate produsele columbiene, sancțiuni de viză pentru oficialii guvernului columbian și aliații acestora, precum și restricții de călătorie în SUA pentru familiile și susținătorii lor. De asemenea, Trump a ordonat intensificarea controalelor la frontieră pentru cetățenii columbieni.

Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a negat că țara sa a refuzat să primească migranții deportați, dar a criticat faptul că aceștia au fost trimiși „în cătușe și cu avioane militare.” Administrația Petro a anunțat că va aloca un avion prezidențial pentru transportul migranților și a răspuns la amenințările SUA prin introducerea unor tarife similare de 25% pentru produsele importate din America.

Potrivit organizației pentru drepturile omului Witness at the Border, Columbia a primit 475 de zboruri cu migranți deportați între 2020 și 2024, dintre care 124 numai anul trecut. În acest clasament, Columbia este devansată de Guatemala, Honduras, Mexic și El Salvador.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#columbia #migranti #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat oficial demararea lucrărilor de pregătire a terenului pentru construcția unui nou segment de cale ferată în zona Văleni, raionul Cahul. Declarația a fost făcută la fața locului, unde oficialul a menționat că lucrările sunt în grafic și se desfășoară în baza proiectului aprobat.

„La sfârșitul lunii februarie vorbeam aici despre analizările de sol pentru acest viitor proiect. Astăzi suntem în faza pregătirii terenului pentru construcția efectivă a unui segment de 500 de metri de cale ferată, cu finanțare asigurată din bugetul de stat și din fondurile Guvernului Republicii Moldova pentru Căile Ferate”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Vladimir Bolea, la finalizarea lucrărilor, veniturile Căii Ferate din Moldova (CFM) ar urma să crească cu peste 56 de milioane de lei anual, datorită transferului estimat de 300.000 de tone de marfă de pe drumurile publice către transportul feroviar.

„Este un pas important pentru descongestionarea traficului rutier, dar mai ales pentru eficiența economică și ecologică a sectorului transporturilor din Republica Moldova”, a adăugat Bolea.

Segmentul nou face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a infrastructurii feroviare, în contextul semnării la 14 aprilie 2025 a unui Memorandum de Înțelegere între România și Republica Moldova, care prevede redeschiderea circulației feroviare pe tronsonul Cantemir–Fălciu, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea regională și fluxurile comerciale transfrontaliere.

Ultimele date statistice relevă că în primul trimestru al anului, volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut cu 15,7%, în timp ce parcursul mărfurilor (tone-kilometri) s-a prăbușit cu 29,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Transportul feroviar deține în prezent o pondere de 13,4% în structura totală a mărfurilor transportate în Moldova, semnificând un sector important, dar în dificultate.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii se ridică la peste 100 de milioane de lei.