Țările bogate „pot pune capăt pandemiei în acest an”. OMS le cere să aloce de urgenţă 16 miliarde de dolari

09 Feb. 2022, 10:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Feb. 2022, 10:49 // Actual //  MD Bani

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat miercuri un apel către ţările bogate să aloce de urgenţă 16 miliarde de dolari, fonduri care lipsesc încă, pentru finanţarea planului său de combatere a pandemiei de COVID-19. „Ştiinţa ne-a oferit instrumentele” necesare în lupta împotriva pandemiei, „dacă acestea sunt distribuite în mod solidar pe plan mondial, atunci vom putea să punem capăt COVID-19 ca urgenţă sanitară mondială în acest an”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Dacă ţările cu venituri ridicate plătesc echitabil cota lor” de finanţare a dispozitivului ACT-A, acest program „poate ajuta ţările cu venituri mici şi medii să surmonteze ratele scăzute de vaccinare împotriva COVID-19, nivelul scăzut de testări şi penuria de medicamente”, a subliniat el într-un comunicat, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Propagarea fulgerătoare a variantei Omicron face cu atât mai urgentă distribuirea echitabilă a testelor, tratamentelor şi vaccinurilor, insistă şeful OMS.

Acceleratorul ACT-A, acronimul englez pentru Acces la instrumente împotriva COVID-19, este un dispozitiv creat de marile agenţii internaţionale de sănătate, de Banca Mondială şi Fundaţia Bill&Melinda Gates.

Condus de OMS, dispozitivul are ca scop să accelereze accesul la instrumentele de luptă împotriva COVID-19 în ţările defavorizate.

Una dintre componentele sale este sistemul Covax, introdus încă de la începutul pandemiei şi înainte de apariţia vaccinurilor eficiente, într-o încercare de a garanta un acces echitabil la vaccinuri pe plan mondial. A miliarda doză de vaccin a fost livrată la mijlocul lunii ianuarie prin acest sistem.

Programul ACT-A are nevoie de 16 miliarde de dolari din partea ţărilor bogate

Pentru ca ACT-A să funcţioneze este nevoie de 23,4 miliarde de dolari în perioada octombrie 2021-septembrie 2022, dar numai 800 milioane de dolari au fost colectate până în prezent.

Prin urmare, pentru acest program sunt necesare 16 miliarde de dolari din partea ţărilor bogate „pentru a completa deficitul de finanţare imediată”, în timp ce ţările cu venituri medii ar trebui să se autofinanţeze.

Şase ţări – Canada, Germania, Kuweit, Norvegia, Arabia Saudită şi Suedia – au atins sau au depăşit un nivel de finanţare echitabilă.

Doar 0,4% din cele 4,7 miliarde de teste pentru depistarea COVID-19 efectuate pe plan mondial au fost utilizate în ţările defavorizate, unde 10% din populaţie a primit cel puţin o doză de vaccin.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.