TAROM suplinește numărul curselor între Chișinău și București, dar biletele rămân scumpe

TAROM – companie aeriană din România suplinește numărul curselor între Chișinău și București de la 10 la 14 zboruri pe săptămână. Anunțul a fost făcut de Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu pe pagina de Facebook.

Potrivit informațiilor, zborurile vor fi efectuate în zilele de miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică. Cu toate acestea, prețurile pentru un bilet rămân destul de scumpe. De exemplu, un zbor în direcția Chișinău-București pentru data de 20 iunie pentru o singură persoană costă 142 dolari.

Prețul pentru o călătorie în ambele direcții în perioada 20 – 23 iunie începe de la 232 de dolari și poate depăși 300 de dolari.

De asemenea, amintim că Operatorul Național Air Moldova reia zborurile regulate Chișinău – București – Chișinău. După o pauză îndelungată zborurile directe spre și din capitala României revin în orarul companiei aeriene din 9 iunie 2022. Zborurile vor fi operate în zilele de joi, vineri și duminică.

Biletele de la Air Moldova sunt mai ieftine decât la TAROM, unde costă dublu. Prețul într-o direcție la Air Moldova costă în jur de 75-90 de euro.

#bilete de avion #tarom #chisinau-bucuresti #Air Moldova #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi