TAROM suplinește numărul curselor între Chișinău și București, dar biletele rămân scumpe

08 Iun. 2022, 16:04
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2022, 16:04 // Au Bani //  MD Bani

TAROM – companie aeriană din România suplinește numărul curselor între Chișinău și București de la 10 la 14 zboruri pe săptămână. Anunțul a fost făcut de Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu pe pagina de Facebook.

Potrivit informațiilor, zborurile vor fi efectuate în zilele de miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică. Cu toate acestea, prețurile pentru un bilet rămân destul de scumpe. De exemplu, un zbor în direcția Chișinău-București pentru data de 20 iunie pentru o singură persoană costă 142 dolari.

Prețul pentru o călătorie în ambele direcții în perioada 20 – 23 iunie începe de la 232 de dolari și poate depăși 300 de dolari.

De asemenea, amintim că Operatorul Național Air Moldova reia zborurile regulate Chișinău – București – Chișinău. După o pauză îndelungată zborurile directe spre și din capitala României revin în orarul companiei aeriene din 9 iunie 2022. Zborurile vor fi operate în zilele de joi, vineri și duminică.

Biletele de la Air Moldova sunt mai ieftine decât la TAROM, unde costă dublu. Prețul într-o direcție la Air Moldova costă în jur de 75-90 de euro.

21 Oct. 2026, 10:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 10:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Împărțirea Republicii Moldova în trei regiuni administrative nu înseamnă automat mai mulți sau mai puțini bani europeni. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, respinge criticile potrivit cărora reforma administrativ-teritorială ar putea limita accesul țării la fondurile Uniunii Europene, întrucât regiunile propuse nu ar atinge pragul de 800.000 de locuitori asociat nivelului statistic NUTS 2.

Oficialul susține că discuțiile din spațiul public pornesc de la o înțelegere superficială a modului în care funcționează politica europeană de coeziune și mecanismele de finanțare a dezvoltării regionale.

„Faptul că tu decizi că o regiune se va încadra în acel NUTS 2, va avea 800 plus, nu înseamnă automat că vei primi bani sau nu înseamnă că automat vei primi mai mulți bani”, a declarat Buzu.

Potrivit secretarului general al Guvernului, adevărata provocare pentru Republica Moldova nu este doar trasarea unor noi hotare administrative, ci capacitatea instituțiilor de a transforma fondurile disponibile în proiecte concrete de infrastructură și dezvoltare.

„Cel mai important contează capacitatea administrativă, portofoliul de proiecte, cât de rapid noi putem să maturizăm proiectul, să avem documentații tehnice, să avem echipe capabile să implementeze și să administreze procesul extrem de complicat, cu bani serioși”, a explicat oficialul.

În opinia sa, o regiune cu o populație mai mare nu devine automat beneficiara unor alocări financiare superioare. Fără proiecte pregătite, documentație tehnică și echipe capabile să gestioneze investiții complexe, simpla încadrare într-o categorie statistică europeană nu rezolvă problema absorbției fondurilor.

Declarațiile vin în contextul controverselor provocate de intenția autorităților de a reorganiza administrativ Republica Moldova, prin reducerea celor 32 de raioane și constituirea a trei regiuni. Una dintre criticile formulate în spațiul public vizează dimensiunea demografică a viitoarelor unități administrative și compatibilitatea acestora cu sistemul european NUTS.

Potrivit clasificării europene, nivelul NUTS 2 este asociat, în mod obișnuit, regiunilor cu populații cuprinse între 800.000 și 3 milioane de locuitori. Totuși, acest interval reprezintă un criteriu statistic de referință, nu o condiție care garantează automat accesul la finanțare. Sistemul permite și excepții, în anumite circumstanțe.

În plus, clasificarea statistică NUTS și organizarea administrativ-teritorială nu sunt neapărat identice, iar accesul la fondurile europene depinde de regulile programelor de finanțare, de eligibilitatea beneficiarilor și de capacitatea de implementare.