TAROM suplinește numărul curselor între Chișinău și București, dar biletele rămân scumpe

TAROM – companie aeriană din România suplinește numărul curselor între Chișinău și București de la 10 la 14 zboruri pe săptămână. Anunțul a fost făcut de Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu pe pagina de Facebook.

Potrivit informațiilor, zborurile vor fi efectuate în zilele de miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică. Cu toate acestea, prețurile pentru un bilet rămân destul de scumpe. De exemplu, un zbor în direcția Chișinău-București pentru data de 20 iunie pentru o singură persoană costă 142 dolari.

Prețul pentru o călătorie în ambele direcții în perioada 20 – 23 iunie începe de la 232 de dolari și poate depăși 300 de dolari.

De asemenea, amintim că Operatorul Național Air Moldova reia zborurile regulate Chișinău – București – Chișinău. După o pauză îndelungată zborurile directe spre și din capitala României revin în orarul companiei aeriene din 9 iunie 2022. Zborurile vor fi operate în zilele de joi, vineri și duminică.

Biletele de la Air Moldova sunt mai ieftine decât la TAROM, unde costă dublu. Prețul într-o direcție la Air Moldova costă în jur de 75-90 de euro.

#bilete de avion #tarom #chisinau-bucuresti #Air Moldova #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.