Taxă de intrare în UE din țările fără viză, din 2024: Ce alte taxe turistice se plătesc în Europa

Programul de scutire de viză ETIAS care permite intrarea în țările UE nu va mai fi gratuit. Începând cu anul viitor, accesul se va face contra unei taxe.

Cetățenii care vin în Uniunea Europeană din țări non-UE vor fi nevoiți să achite, din 2024, o taxă de 7 euro (7,7 dolari). Americanii ar putea fi surprinși când vor afla de această taxă, iar ceea ce îi va surprinde și mai mult va fi faptul că sistemul ETIAS este conceput pe modelul sistemului de scutire de vize ESTA, introdus de Statele Unite în 2009, notează CNN.

Taxa ETIAS este mai mică decât cea aplicată de ESTA, în valoare de 21 de dolari pentru doi ani.

Programat inițial să intre în vigoare în mai 2023, sistemul ETIAS a fost amânat în mai multe rânduri, dar acum se pare că va fi lansat în 2024 și se va adăuga taxelor de cazare și celor turistice care se aplică deja în toată Europa.

Cum funcționează ETIAS

Cetățenii din aproximativ 60 de țări non-UE care în prezent nu au nevoie de viză pentru accesul în UE, precum SUA, Marea Britanie, Japonia, Singapore și Emiratele Unite, vor fi obligați să achite taxa de intrare de 7 euro. Rezidenții din UE sunt exceptați, indiferent de naționalitate.

În schimb, cei care în prezent au nevoie de viză pentru a intra în UE vor trebui să facă în continuare acest pas birocratic, și să achite și taxa.

ETIAS va funcționa într-un mod similar cu programul ESTA din SUA. Călătorii trebuie să ceară permisiunea de a pătrunde în UE înainte de a porni la drum, printr-un fomular online simplu. Taxa acoperă mai multe intrări timp de trei ani sau până la expirarea pașaportului – oricare dintre condiții survine mai întâi.

Solicitările ar urma să fie procesate în câteva minute, însă cele mai multe vor fi rezolvate în 96 de ore, conform estimărilor UE. „Unii solicitanți ar putea fi rugați să ofere informații sau documente suplimentare ori sa participe la un interviu cu autoritățile naționale, ceea ce ar putea lua până la 30 de zile în plus”, avertizează site-ul oficial al ETIAS.

Se recomandă ca persoanele care vor să călătorească în UE să nu-și facă rezervări de zboruri sau pentru cazare până nu primesc confirmarea pentru această taxă.

Alte taxe aplicate în Europa

Cele mai multe orașe din Europa aplică o taxă turistică pentru vizitatorii care înnoptează – de obicei câțiva euro adăugați la factură la sfârșitul sejurului, deși uneori aceasta trebuie achitată în numerar. Pentru cei care fac rezervări prin platforma Airbnb, gazdele colectează de regulă taxa la sosire.

Încasările sunt de obicei virate către serviciile publice afectate de vizitatori, precum cele de salubritate și curățenie stradală. Amsterdam, de pildă, a alocat recent suma suplimentară de 7 milioane de euro sistemului de transport public.

Taxa turistică este aplicată de regulă pentru o săptămână – astfel, vizitatorii care stau mai mult sunt mai câștigați.

Marea Britanie reprezintă o excepție notabilă, însă acest lucru e pe cale să se schimbe: Manchester a devenit primul oraș britanic care a introdus o taxă de o liră pe noapte, începând din martie 2023. Edinburgh pare pregătit să-i urmeze exemplul, iar autoritățile locale din Țara Galilor se gândesc să ia aceeași măsură pentru nopțile de cazare.

„contributo di accesso” („taxa de intrare”), propusă încă din 2019 și amânată, cu o valoare de la 3 euro pentru o zi liniștită la 10 euro în vârf de sezon. Taxa se va aplica doar turiștilor de o zi care formează 90% din vizitatori. Cei care rămân noaptea sunt oricum taxați, așa că sunt scutiți de această taxă.

La Paris taxa variază între doar 0,20 euro pe noapte la un hotel de o stea și 5 euro de persoană pe noapte la un hotel elegant de tip „palais”.

În Grecia, depinde de tipul cazării – taxele urcă de la 0,50 euro la 4 euro de cameră pe noapte.

Nu doar în Europa se aplică taxe pentru vizitatori, ci și multe orașe și hoteluri din Statele Unite obțin fonduri pe care nici măcar nu le îndreaptă către comunitate, subliniază CNN. Taxele se aplică și în Caraibe, unde de regulă se adaugă la costul cazării. În Noua Zeelandă există o taxă de intrare pentru turiști, iar în Japonia una de ieșire, pe care turiștii o achită la plecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #turism #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.