The Guardian: Ce se întâmplă dacă Rusia intră în incapacitate de plată?

11 Mart. 2022, 12:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mart. 2022, 12:34 // Actual //  MD Bani

Din cauza sancțiunilor impuse de Occident, într-o perioadă foarte scurtă Rusia va intra în incapacitate de plată a datoriilor externe. Economistul-șef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, a avertizat că Rusia și aliatul său Belarus sunt „foarte aproape” de acest scenariu. The Guardian a realizat un articol despre ce se poate întâmpla dacă Rusia se va confrunta cu această problemă majoră. Cel mai probabil, Rusia va intra în incapacitate de plată la mijlocul lunii aprilie.

Datele arată că Rusia are datorii relativ scăzute, întrucât sistemul financiar al țării este mai puțin integrat cu restul lumii. Chiar dacă datoriile sunt scăzute, neplata lor poate avea consecințe neprevăzute. Miercuri, 16 martie,  statul rus va trebui să facă o plată de 117 milioane de dolari pentru unele dintre datoriile sale denominate în dolari americani. 

Incapacitatea de plată (sau default) apare  atunci când un un debitor nu reușește să efectueze plățile convenite pentru datoriile sale.

Banca centrală a Canadei și Banca Angliei, care urmăresc incapacitatea de plată pentru datoriile suverane la nivel mondial, estimează că valoarea totală a datoriei guvernamentale nerambursate în întreaga lume a fost de 443,2 miliarde de dolari în 2020 – aproximativ 0,5% din datoria publică mondială.

Guvernele care au intrat recent în incapacitate de plată includ Argentina, Belize, Ecuador și Surinam, țări care de obicei nu reușesc să țină pasul cu plățile denominate în valută străină.

Rusia trebuie să efectueze două plăți de dobânzi pe 16 martie. Cu toate acestea, va avea o perioadă de grație de 30 de zile, ceea ce înseamnă că o intrarea în incapacitate de plată nu va avea loc, în mod oficial, cel puțin până în aprilie.

Când a mai intrat Rusia în default

Rusia a mai fost în incapacitate de plată, inclusiv în timpul revoluției din 1917 și în 1998, când economia țării a căzut după prăbușirea Uniunii Sovietice și din cauza costurile războiului din Cecenia. Cu toate acestea, chiar și atunci, Rusia a ținut pasul cu plățile în dolari.

Așa-numita criză a rublei a provocat daune grave economiilor vecine și a transmis unde de șoc prin sistemul financiar global.

Rusia și-a consolidat poziția financiară în ultimii ani, ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse după anexarea Crimeei în 2014, guvernul deținând excedente bugetare și reducându-și dependența de dolarul american.

Potrivit Institutului de Finanțe Internaționale (IIF), pasivele externe ale Rusiei – bani datorați creditorilor de către guvern, companii și persoane fizice – au scăzut de la aproximativ 733 de miliarde de dolari în 2014 la aproximativ 480 de miliarde de dolari. Dintre acestea, 135 de miliarde de dolari urmează să fie plătiți creditorilor în termen de un an.

Cu toate acestea, suma datorată de guvern este relativ mică. Statul are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligațiuni în valută străină denominate în dolari și euro – minuscule în comparație cu dimensiunea economiei sale și cu alte țări. Investitorii străini dețin, de asemenea, datorii rusești de 28 de miliarde de dolari exprimate în ruble.

Cu toate acestea, amploarea problemei este mai mare pentru corporațiile rusești, care au aproape 100 de miliarde de dolari în obligațiuni internaționale.

Investitorii în datoria rusă includ fondurile speculative, care preferă să facă pariuri riscante, și principalii manageri de active globale. Potrivit Financial Times, managerul de fonduri american Pimco, unul dintre cei mai mari investitori de pe piața de obligațiuni din lume, a acumulat o poziție de 1,5 miliarde de dolari în datoria suverană a Rusiei.

Consecințele

Defaultul face mai dificile și mai costisitoare împrumuturile în viitor. Cu toate acestea, Rusia este deja izolată pe scena globală după invazia Ucrainei. De asemenea, guvernele occidentale au împiedicat statul rus să strângă noi bani pe piețele de capital, inclusiv în Londra și New York.

Potrivit IIF, sancțiunile care cresc costul finanțării ar putea afecta poziția financiară a guvernului, forțând Moscova să reducă cheltuielile sau să majoreze taxele.

Sancțiunile asupra sistemului financiar al Rusiei sunt menite să provoace probleme economice în interiorul țării, deși ar putea exista efecte indirecte asupra sistemului bancar global.

Cu toate acestea, mulți economiști, inclusiv Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au sugerat că legăturile financiare ale Rusiei cu restul lumii sunt mici și nu au importanță sistemică.

Băncile străine au o expunere de aproximativ 121 de miliarde de dolari pe Rusia, în principal în Europa, potrivit datelor de la Banca Reglementărilor Internaționale. IIF estimează că băncile străine joacă un rol minor în țară, deținând doar 6,3% din activele totale.

Sectorul corporativ al țării se bazează în principal pe împrumuturi pentru finanțare de la băncile de stat. Participarea străină pe piața datoriilor suverane din Rusia reprezintă în prezent 20% din totalul datoriei restante, pentru că incertitudinea politică din 2014 a descurajat investitorii străini.

Reinhart a declarat pentru Reuters că repercusiunile au fost limitate până acum, dar că riscuri pot apărea în viitor.

„Îmi fac griji pentru ceea ce nu văd. Instituțiile financiare sunt bine capitalizate, dar bilanțurile sunt adesea opace… Există problema implicită a sectorului privat rus. Nu putem fi liniștiți”, a spus ea.

Realitatea Live

21 Nov. 2025, 09:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2025, 09:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sectorul rapiței înregistrează în 2025 cel mai bun sezon din istoria Republicii Moldova. În perioada iulie–octombrie, din țară au fost exportate 279 379 de tone de rapiță în stare brută, cel mai mare volum consemnat vreodată. Nivelul reprezintă o creștere de 3,65 ori față de aceeași perioadă a anului trecut și este cu 19% peste recordul sezonului 2023, considerat până acum etalonul maxim al ramurii, arată analiza economistului Iurie Rija.

Performanța este amplificată de reluarea procesării interne, pentru prima dată în ultimii 15 ani. În doar patru luni, Moldova a exportat suplimentar 38 524 de tone de ulei și șrot de rapiță, ceea ce ridică volumul total valorificat peste hotare la circa 318 mii tone. Din acest total, 88% reprezintă rapiță ca materie primă, iar 12% – produse procesate, semn că industria începe să recâștige teren pe segmentul valorii adăugate.

Estimările inițiale indicau o recoltă de aproximativ 300 mii de tone, însă realitatea depășește clar prognozele. Volumul total deja exportat — materie primă plus produse procesate — depășește nivelul recoltării estimate, confirmând un sezon ieșit din comun.

La nivel financiar, rapița stabilește un nou record absolut. Încasările din exporturi au ajuns la 2,523 miliarde de lei în primele patru luni ale sezonului — cea mai mare valoare raportată vreodată. Comparativ, în aceeași perioadă, Moldova încasa doar 597,7 milioane lei în 2022, 1,77 miliarde în 2023 și 670,6 milioane în 2024. Diferența este una colosală, pe fondul creșterii simultane a prețului și volumelor exportate. Prețul mediu a urcat la 9,03 lei/kg, cu 3% peste nivelul din 2024 și cu 20% peste cel din 2023.

Trendul robust s-a menținut și în toamnă. Doar în luna octombrie au fost exportate 21 600 de tone, la un preț mediu de 10 lei/kg, indicând o cerere solidă și constantă.

Piața rămâne concentrată: RUSAGRO-PRIM conduce detașat clasamentul exportatorilor, cu 78 591 de tone (28,1% din total). Urmează OROM-IMEXPO și VADALEX GRAINS, fiecare cu aproximativ 33,3 mii tone, cele trei companii cumulând 52% din piață.

Destinațiile confirmă orientarea accelerată spre Uniunea Europeană: România rămâne principala piață, cu 175 042 tone (preț mediu 8,96 lei/kg), urmată de Bulgaria cu 59 507 tone (9,35 lei/kg) și Grecia cu 19 205 tone (9,05 lei/kg). Împreună, aceste trei destinații absorb aproape 90% din exporturile moldovenești de rapiță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII