Sărăcia explodează, dar patronatele se opun majorării salariului minim! Ministerul Finanțelor propune doar 6 300 de lei

Confederația Națională a Patronatelor consideră că salariul minim lunar ar trebui să fie mult mai mic decât propunerea sindicatelor de 8 050 de lei. În același timp, Ministerul Finanțelor analizează o creștere până la cel mult 6 300 de lei, transmite IPN.

Vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc, a prezentat un raport conform căruia, sărăcia monetară a crescut de la 31% la 33,6% în 2024. Totodată, un studiu internațional arată că minimumul de existență în Republica Moldova este de 6 828 de lei pentru un copil și un adult, iar salariul minim acoperă doar 70% din acest necesar. Aceasta vine în contextul unei creșteri de 10% a costului vieții estimat pentru 2025.

„Saltul la 8050 de lei este destul de mare pentru economia țării și poate duce la sistarea sau chiar falimentarea multor companii, care nu își vor putea permite să se adapteze la cheltuieli noi”, a declarat președintele Confederației Naționale a Patronatului, Leonid Cerescu.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale continuă să susțină politica Guvernului de creștere graduală a salariului minim, abordare sprijinită și de Ministerul Finanțelor.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor au declarat că o propunere optimă pentru creșterea salariului minim ar fi de 6 300 de lei, ceea ce ar necesita o alocare suplimentară de cel puțin 430 de milioane de lei din bugetul național și din bugetele locale. În opinia ministerului, o majorare la 6 500 de lei ar avea un impact semnificativ asupra bugetelor locale, care nu ar putea face față acestei creșteri în prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#8050 lei #patronate #salariul minim #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.