The Guardian: Ce se întâmplă dacă Rusia intră în incapacitate de plată?

11 Mart. 2022, 12:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mart. 2022, 12:34 // Actual //  MD Bani

Din cauza sancțiunilor impuse de Occident, într-o perioadă foarte scurtă Rusia va intra în incapacitate de plată a datoriilor externe. Economistul-șef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, a avertizat că Rusia și aliatul său Belarus sunt „foarte aproape” de acest scenariu. The Guardian a realizat un articol despre ce se poate întâmpla dacă Rusia se va confrunta cu această problemă majoră. Cel mai probabil, Rusia va intra în incapacitate de plată la mijlocul lunii aprilie.

Datele arată că Rusia are datorii relativ scăzute, întrucât sistemul financiar al țării este mai puțin integrat cu restul lumii. Chiar dacă datoriile sunt scăzute, neplata lor poate avea consecințe neprevăzute. Miercuri, 16 martie,  statul rus va trebui să facă o plată de 117 milioane de dolari pentru unele dintre datoriile sale denominate în dolari americani. 

Incapacitatea de plată (sau default) apare  atunci când un un debitor nu reușește să efectueze plățile convenite pentru datoriile sale.

Banca centrală a Canadei și Banca Angliei, care urmăresc incapacitatea de plată pentru datoriile suverane la nivel mondial, estimează că valoarea totală a datoriei guvernamentale nerambursate în întreaga lume a fost de 443,2 miliarde de dolari în 2020 – aproximativ 0,5% din datoria publică mondială.

Guvernele care au intrat recent în incapacitate de plată includ Argentina, Belize, Ecuador și Surinam, țări care de obicei nu reușesc să țină pasul cu plățile denominate în valută străină.

Rusia trebuie să efectueze două plăți de dobânzi pe 16 martie. Cu toate acestea, va avea o perioadă de grație de 30 de zile, ceea ce înseamnă că o intrarea în incapacitate de plată nu va avea loc, în mod oficial, cel puțin până în aprilie.

Când a mai intrat Rusia în default

Rusia a mai fost în incapacitate de plată, inclusiv în timpul revoluției din 1917 și în 1998, când economia țării a căzut după prăbușirea Uniunii Sovietice și din cauza costurile războiului din Cecenia. Cu toate acestea, chiar și atunci, Rusia a ținut pasul cu plățile în dolari.

Așa-numita criză a rublei a provocat daune grave economiilor vecine și a transmis unde de șoc prin sistemul financiar global.

Rusia și-a consolidat poziția financiară în ultimii ani, ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse după anexarea Crimeei în 2014, guvernul deținând excedente bugetare și reducându-și dependența de dolarul american.

Potrivit Institutului de Finanțe Internaționale (IIF), pasivele externe ale Rusiei – bani datorați creditorilor de către guvern, companii și persoane fizice – au scăzut de la aproximativ 733 de miliarde de dolari în 2014 la aproximativ 480 de miliarde de dolari. Dintre acestea, 135 de miliarde de dolari urmează să fie plătiți creditorilor în termen de un an.

Cu toate acestea, suma datorată de guvern este relativ mică. Statul are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligațiuni în valută străină denominate în dolari și euro – minuscule în comparație cu dimensiunea economiei sale și cu alte țări. Investitorii străini dețin, de asemenea, datorii rusești de 28 de miliarde de dolari exprimate în ruble.

Cu toate acestea, amploarea problemei este mai mare pentru corporațiile rusești, care au aproape 100 de miliarde de dolari în obligațiuni internaționale.

Investitorii în datoria rusă includ fondurile speculative, care preferă să facă pariuri riscante, și principalii manageri de active globale. Potrivit Financial Times, managerul de fonduri american Pimco, unul dintre cei mai mari investitori de pe piața de obligațiuni din lume, a acumulat o poziție de 1,5 miliarde de dolari în datoria suverană a Rusiei.

Consecințele

Defaultul face mai dificile și mai costisitoare împrumuturile în viitor. Cu toate acestea, Rusia este deja izolată pe scena globală după invazia Ucrainei. De asemenea, guvernele occidentale au împiedicat statul rus să strângă noi bani pe piețele de capital, inclusiv în Londra și New York.

Potrivit IIF, sancțiunile care cresc costul finanțării ar putea afecta poziția financiară a guvernului, forțând Moscova să reducă cheltuielile sau să majoreze taxele.

Sancțiunile asupra sistemului financiar al Rusiei sunt menite să provoace probleme economice în interiorul țării, deși ar putea exista efecte indirecte asupra sistemului bancar global.

Cu toate acestea, mulți economiști, inclusiv Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au sugerat că legăturile financiare ale Rusiei cu restul lumii sunt mici și nu au importanță sistemică.

Băncile străine au o expunere de aproximativ 121 de miliarde de dolari pe Rusia, în principal în Europa, potrivit datelor de la Banca Reglementărilor Internaționale. IIF estimează că băncile străine joacă un rol minor în țară, deținând doar 6,3% din activele totale.

Sectorul corporativ al țării se bazează în principal pe împrumuturi pentru finanțare de la băncile de stat. Participarea străină pe piața datoriilor suverane din Rusia reprezintă în prezent 20% din totalul datoriei restante, pentru că incertitudinea politică din 2014 a descurajat investitorii străini.

Reinhart a declarat pentru Reuters că repercusiunile au fost limitate până acum, dar că riscuri pot apărea în viitor.

„Îmi fac griji pentru ceea ce nu văd. Instituțiile financiare sunt bine capitalizate, dar bilanțurile sunt adesea opace… Există problema implicită a sectorului privat rus. Nu putem fi liniștiți”, a spus ea.

22 Sept. 2026, 13:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Sept. 2026, 13:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul a aprobat Programul național de infrastructură feroviară pentru anii 2026–2030, care prevede reparația liniilor de cale ferată, modernizarea sistemelor de semnalizare și creșterea vitezei trenurilor. Totodată, au fost aprobate contractele pentru administrarea infrastructurii feroviare în perioada 2026–2030 și pentru serviciile publice de transport feroviar de călători în anii 2026–2027.

Pentru implementarea programului, Planul de acțiuni prevede cheltuieli de 229,8 milioane de lei în 2026, 542,6 milioane de lei în 2027, 511,6 milioane de lei în 2028, 509,8 milioane de lei în 2029 și 475 de milioane de lei în 2030. Finanțarea urmează să fie asigurată în limita alocațiilor aprobate anual în bugetul de stat.

Programul pornește de la o rețea de 1 127 de kilometri, dintre care 359,9 kilometri necesită reparații capitale, iar 256,1 kilometri – reparații medii. Astfel, aproximativ 54% din liniile curente au nevoie de intervenții. Pe 584,48 kilometri sunt instituite 216 restricții de viteză, trenurile circulând în unele sectoare cu maximum 25 km/h. Ponderea traverselor defecte ajunge la 90%, iar 80–90% dintre unele sisteme și instalații de semnalizare și alimentare cu energie electrică au depășit durata normativă de exploatare.

Ținta programului este ca viteza minimă admisă pe rețea să ajungă la cel puțin 80 km/h. Autoritățile estimează o creștere medie de cel puțin 40% a vitezelor maxime admise pe magistrale, iar modernizarea gestionării traficului ar putea aduce încă peste 20% la vitezele comerciale. Pentru trenurile de călători, viteza tehnică asigurată este prevăzută să crească de la 34 km/h în 2026 la 62 km/h în 2030, iar predictibilitatea trenurilor de la 75% la 99%.

Lucrările vor include înlocuirea șinelor și traverselor, refacerea terasamentelor și a prismei de balast, reparația podurilor și podețelor, modernizarea trecerilor la nivel, a sistemelor de semnalizare și comunicații și introducerea unor tehnologii moderne de diagnosticare. Este prevăzută și reconstrucția singurului tunel feroviar din Republica Moldova, de pe sectorul Mateuți.

Programul include și proiecte pentru conectarea mai bună a Moldovei cu România, Ucraina și rețelele europene. Sunt vizate coridoarele Cantemir–Basarabeasca, Ungheni–Chișinău–Căinari și Vălcineț–Ocnița–Bălți–Ungheni, electrificarea sectorului Ungheni (România)–Ungheni (Moldova) și legătura feroviară dintre stația Revaca și Aeroportul Internațional „Eugen Doga” Chișinău. Este prevăzută și modernizarea accesului feroviar către Portul de Stat Giurgiulești.

În paralel, autoritățile prevăd digitalizarea administrării infrastructurii, inclusiv o platformă unică pentru monitorizarea stării căii ferate, planificarea lucrărilor și gestionarea circulației trenurilor.