The Guardian: Ce se întâmplă dacă Rusia intră în incapacitate de plată?

Din cauza sancțiunilor impuse de Occident, într-o perioadă foarte scurtă Rusia va intra în incapacitate de plată a datoriilor externe. Economistul-șef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, a avertizat că Rusia și aliatul său Belarus sunt „foarte aproape” de acest scenariu. The Guardian a realizat un articol despre ce se poate întâmpla dacă Rusia se va confrunta cu această problemă majoră. Cel mai probabil, Rusia va intra în incapacitate de plată la mijlocul lunii aprilie.

Datele arată că Rusia are datorii relativ scăzute, întrucât sistemul financiar al țării este mai puțin integrat cu restul lumii. Chiar dacă datoriile sunt scăzute, neplata lor poate avea consecințe neprevăzute. Miercuri, 16 martie, statul rus va trebui să facă o plată de 117 milioane de dolari pentru unele dintre datoriile sale denominate în dolari americani.

Incapacitatea de plată (sau default) apare atunci când un un debitor nu reușește să efectueze plățile convenite pentru datoriile sale.

Banca centrală a Canadei și Banca Angliei, care urmăresc incapacitatea de plată pentru datoriile suverane la nivel mondial, estimează că valoarea totală a datoriei guvernamentale nerambursate în întreaga lume a fost de 443,2 miliarde de dolari în 2020 – aproximativ 0,5% din datoria publică mondială.

Guvernele care au intrat recent în incapacitate de plată includ Argentina, Belize, Ecuador și Surinam, țări care de obicei nu reușesc să țină pasul cu plățile denominate în valută străină.

Rusia trebuie să efectueze două plăți de dobânzi pe 16 martie. Cu toate acestea, va avea o perioadă de grație de 30 de zile, ceea ce înseamnă că o intrarea în incapacitate de plată nu va avea loc, în mod oficial, cel puțin până în aprilie.

Când a mai intrat Rusia în default

Rusia a mai fost în incapacitate de plată, inclusiv în timpul revoluției din 1917 și în 1998, când economia țării a căzut după prăbușirea Uniunii Sovietice și din cauza costurile războiului din Cecenia. Cu toate acestea, chiar și atunci, Rusia a ținut pasul cu plățile în dolari.

Așa-numita criză a rublei a provocat daune grave economiilor vecine și a transmis unde de șoc prin sistemul financiar global.

Rusia și-a consolidat poziția financiară în ultimii ani, ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse după anexarea Crimeei în 2014, guvernul deținând excedente bugetare și reducându-și dependența de dolarul american.

Potrivit Institutului de Finanțe Internaționale (IIF), pasivele externe ale Rusiei – bani datorați creditorilor de către guvern, companii și persoane fizice – au scăzut de la aproximativ 733 de miliarde de dolari în 2014 la aproximativ 480 de miliarde de dolari. Dintre acestea, 135 de miliarde de dolari urmează să fie plătiți creditorilor în termen de un an.

Cu toate acestea, suma datorată de guvern este relativ mică. Statul are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligațiuni în valută străină denominate în dolari și euro – minuscule în comparație cu dimensiunea economiei sale și cu alte țări. Investitorii străini dețin, de asemenea, datorii rusești de 28 de miliarde de dolari exprimate în ruble.

Cu toate acestea, amploarea problemei este mai mare pentru corporațiile rusești, care au aproape 100 de miliarde de dolari în obligațiuni internaționale.

Investitorii în datoria rusă includ fondurile speculative, care preferă să facă pariuri riscante, și principalii manageri de active globale. Potrivit Financial Times, managerul de fonduri american Pimco, unul dintre cei mai mari investitori de pe piața de obligațiuni din lume, a acumulat o poziție de 1,5 miliarde de dolari în datoria suverană a Rusiei.

Consecințele

Defaultul face mai dificile și mai costisitoare împrumuturile în viitor. Cu toate acestea, Rusia este deja izolată pe scena globală după invazia Ucrainei. De asemenea, guvernele occidentale au împiedicat statul rus să strângă noi bani pe piețele de capital, inclusiv în Londra și New York.

Potrivit IIF, sancțiunile care cresc costul finanțării ar putea afecta poziția financiară a guvernului, forțând Moscova să reducă cheltuielile sau să majoreze taxele.

Sancțiunile asupra sistemului financiar al Rusiei sunt menite să provoace probleme economice în interiorul țării, deși ar putea exista efecte indirecte asupra sistemului bancar global.

Cu toate acestea, mulți economiști, inclusiv Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au sugerat că legăturile financiare ale Rusiei cu restul lumii sunt mici și nu au importanță sistemică.

Băncile străine au o expunere de aproximativ 121 de miliarde de dolari pe Rusia, în principal în Europa, potrivit datelor de la Banca Reglementărilor Internaționale. IIF estimează că băncile străine joacă un rol minor în țară, deținând doar 6,3% din activele totale.

Sectorul corporativ al țării se bazează în principal pe împrumuturi pentru finanțare de la băncile de stat. Participarea străină pe piața datoriilor suverane din Rusia reprezintă în prezent 20% din totalul datoriei restante, pentru că incertitudinea politică din 2014 a descurajat investitorii străini.

Reinhart a declarat pentru Reuters că repercusiunile au fost limitate până acum, dar că riscuri pot apărea în viitor.

„Îmi fac griji pentru ceea ce nu văd. Instituțiile financiare sunt bine capitalizate, dar bilanțurile sunt adesea opace… Există problema implicită a sectorului privat rus. Nu putem fi liniștiți”, a spus ea.

#default #incapacitate de plata #consecinte #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.