The Guardian: Ce se întâmplă dacă Rusia intră în incapacitate de plată?

11 Mart. 2022, 12:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mart. 2022, 12:34 // Actual //  MD Bani

Din cauza sancțiunilor impuse de Occident, într-o perioadă foarte scurtă Rusia va intra în incapacitate de plată a datoriilor externe. Economistul-șef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, a avertizat că Rusia și aliatul său Belarus sunt „foarte aproape” de acest scenariu. The Guardian a realizat un articol despre ce se poate întâmpla dacă Rusia se va confrunta cu această problemă majoră. Cel mai probabil, Rusia va intra în incapacitate de plată la mijlocul lunii aprilie.

Datele arată că Rusia are datorii relativ scăzute, întrucât sistemul financiar al țării este mai puțin integrat cu restul lumii. Chiar dacă datoriile sunt scăzute, neplata lor poate avea consecințe neprevăzute. Miercuri, 16 martie,  statul rus va trebui să facă o plată de 117 milioane de dolari pentru unele dintre datoriile sale denominate în dolari americani. 

Incapacitatea de plată (sau default) apare  atunci când un un debitor nu reușește să efectueze plățile convenite pentru datoriile sale.

Banca centrală a Canadei și Banca Angliei, care urmăresc incapacitatea de plată pentru datoriile suverane la nivel mondial, estimează că valoarea totală a datoriei guvernamentale nerambursate în întreaga lume a fost de 443,2 miliarde de dolari în 2020 – aproximativ 0,5% din datoria publică mondială.

Guvernele care au intrat recent în incapacitate de plată includ Argentina, Belize, Ecuador și Surinam, țări care de obicei nu reușesc să țină pasul cu plățile denominate în valută străină.

Rusia trebuie să efectueze două plăți de dobânzi pe 16 martie. Cu toate acestea, va avea o perioadă de grație de 30 de zile, ceea ce înseamnă că o intrarea în incapacitate de plată nu va avea loc, în mod oficial, cel puțin până în aprilie.

Când a mai intrat Rusia în default

Rusia a mai fost în incapacitate de plată, inclusiv în timpul revoluției din 1917 și în 1998, când economia țării a căzut după prăbușirea Uniunii Sovietice și din cauza costurile războiului din Cecenia. Cu toate acestea, chiar și atunci, Rusia a ținut pasul cu plățile în dolari.

Așa-numita criză a rublei a provocat daune grave economiilor vecine și a transmis unde de șoc prin sistemul financiar global.

Rusia și-a consolidat poziția financiară în ultimii ani, ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse după anexarea Crimeei în 2014, guvernul deținând excedente bugetare și reducându-și dependența de dolarul american.

Potrivit Institutului de Finanțe Internaționale (IIF), pasivele externe ale Rusiei – bani datorați creditorilor de către guvern, companii și persoane fizice – au scăzut de la aproximativ 733 de miliarde de dolari în 2014 la aproximativ 480 de miliarde de dolari. Dintre acestea, 135 de miliarde de dolari urmează să fie plătiți creditorilor în termen de un an.

Cu toate acestea, suma datorată de guvern este relativ mică. Statul are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligațiuni în valută străină denominate în dolari și euro – minuscule în comparație cu dimensiunea economiei sale și cu alte țări. Investitorii străini dețin, de asemenea, datorii rusești de 28 de miliarde de dolari exprimate în ruble.

Cu toate acestea, amploarea problemei este mai mare pentru corporațiile rusești, care au aproape 100 de miliarde de dolari în obligațiuni internaționale.

Investitorii în datoria rusă includ fondurile speculative, care preferă să facă pariuri riscante, și principalii manageri de active globale. Potrivit Financial Times, managerul de fonduri american Pimco, unul dintre cei mai mari investitori de pe piața de obligațiuni din lume, a acumulat o poziție de 1,5 miliarde de dolari în datoria suverană a Rusiei.

Consecințele

Defaultul face mai dificile și mai costisitoare împrumuturile în viitor. Cu toate acestea, Rusia este deja izolată pe scena globală după invazia Ucrainei. De asemenea, guvernele occidentale au împiedicat statul rus să strângă noi bani pe piețele de capital, inclusiv în Londra și New York.

Potrivit IIF, sancțiunile care cresc costul finanțării ar putea afecta poziția financiară a guvernului, forțând Moscova să reducă cheltuielile sau să majoreze taxele.

Sancțiunile asupra sistemului financiar al Rusiei sunt menite să provoace probleme economice în interiorul țării, deși ar putea exista efecte indirecte asupra sistemului bancar global.

Cu toate acestea, mulți economiști, inclusiv Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au sugerat că legăturile financiare ale Rusiei cu restul lumii sunt mici și nu au importanță sistemică.

Băncile străine au o expunere de aproximativ 121 de miliarde de dolari pe Rusia, în principal în Europa, potrivit datelor de la Banca Reglementărilor Internaționale. IIF estimează că băncile străine joacă un rol minor în țară, deținând doar 6,3% din activele totale.

Sectorul corporativ al țării se bazează în principal pe împrumuturi pentru finanțare de la băncile de stat. Participarea străină pe piața datoriilor suverane din Rusia reprezintă în prezent 20% din totalul datoriei restante, pentru că incertitudinea politică din 2014 a descurajat investitorii străini.

Reinhart a declarat pentru Reuters că repercusiunile au fost limitate până acum, dar că riscuri pot apărea în viitor.

„Îmi fac griji pentru ceea ce nu văd. Instituțiile financiare sunt bine capitalizate, dar bilanțurile sunt adesea opace… Există problema implicită a sectorului privat rus. Nu putem fi liniștiți”, a spus ea.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.