Harta datoriilor din Europa: Țara în care cetățenii au împrumutat aproape cât produce economia într-un an

21 Iul. 2026, 14:29
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
21 Iul. 2026, 14:29 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Olanda conduce detașat clasamentul celor mai îndatorate gospodării din Uniunea Europeană, cu datorii echivalente cu 93,5% din PIB. La polul opus se află România, cu doar 12,3%, iar datele Eurostat arată că, spre deosebire de percepția generală, nordul Europei, și nu sudul, concentrează cele mai mari datorii ale populației. 

Cele mai recente date publicate de Eurostat arată că, în 2025, datoria gospodăriilor din Uniunea Europeană a reprezentat 49,4% din produsul intern brut (PIB), în timp ce în zona euro indicatorul a fost de 50,5%. Ambele valori sunt în scădere pentru al cincilea an consecutiv, după ce în 2020 depășeau 60% din PIB. Acest indicator include creditele ipotecare, împrumuturile de consum și alte datorii contractate de populație și este utilizat pentru a compara gradul de îndatorare între economii de dimensiuni diferite.

Clasamentul este dominat aproape în totalitate de statele din nordul și vestul Europei. Olanda ocupă primul loc, cu datorii ale gospodăriilor de 93,5% din PIB, urmată de Danemarca (84,1%) și Suedia (82,3%). În top 10 se mai află Finlanda (62,9%), Luxemburg (60,5%), Franța (59,5%), Belgia (56,4%), Cipru (54,2%), Portugalia (53,9%) și Germania (49%).

În schimb, statele din sudul Europei, asociate în trecut cu criza datoriilor suverane, au un nivel mult mai redus al îndatorării populației. Italia înregistrează datorii ale gospodăriilor de 35,9% din PIB, Grecia – 38%, iar Spania – 42,9%, toate situându-se sub media Uniunii Europene.

La coada clasamentului se află România, unde datoria gospodăriilor reprezintă doar 12,3% din PIB. De asemenea, niveluri reduse sunt înregistrate în Ungaria (18,3%), Letonia (19,8%) și Polonia (22%).

Economiștii subliniază că un nivel ridicat al îndatorării nu înseamnă neapărat că populația are probleme financiare. În multe dintre statele aflate în fruntea clasamentului există piețe ipotecare foarte dezvoltate, iar achiziția unei locuințe prin credit este o practică obișnuită. În Olanda, de exemplu, legislația și facilitățile fiscale încurajează contractarea creditelor ipotecare, inclusiv prin deductibilitatea dobânzilor și posibilitatea de a împrumuta întreaga valoare a locuinței. În Danemarca și Suedia, gradul ridicat de îndatorare este compensat de active financiare importante, economii consistente și sisteme de pensii private foarte dezvoltate.

Totuși, Comisia Europeană consideră că un nivel al datoriei gospodăriilor de peste 55% din PIB poate reprezenta un risc macroeconomic, deoarece o populație puternic îndatorată este mai vulnerabilă la creșterea dobânzilor, scăderea veniturilor sau recesiuni economice. Criza financiară globală din 2008 a demonstrat că dezechilibrele din sectorul privat pot declanșa probleme economice majore.

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat, însă datele Băncii Naționale a Moldovei arată că gradul de îndatorare al gospodăriilor este considerabil mai redus decât în majoritatea statelor europene. La sfârșitul trimestrului III din 2025, obligațiile financiare ale gospodăriilor populației au ajuns la 65,4 miliarde de lei, reprezentând 9,8% din datoria totală a economiei. Majoritatea acestor obligații sunt credite contractate de populație, iar nivelul lor a crescut în ultimii ani pe fondul dezvoltării creditării de consum și a împrumuturilor ipotecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 16:58 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră în anul 2027 cu un nou pachet de măsuri fiscale și vamale, care prevede majorarea unor impozite și accize, modificarea cotelor TVA, introducerea unor taxe noi și extinderea facilităților pentru anumite categorii de contribuabili. Parlamentul a adoptat pachetul de politici fiscale și vamale pentru anul viitor, iar Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce încasări bugetare suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Cele mai mari venituri sunt așteptate din accize și TVA.

Potrivit documentului transmis Parlamentului și analizat de BANI.MD, una dintre cele mai importante modificări vizează accizele la carburanți. Pentru motorină este prevăzută o majorare de 20% în 2027, în timp ce accizele pentru majoritatea celorlalte mărfuri accizabile, inclusiv benzina, urmează să crească cu 10%. Majorarea accizei la motorină ar putea pune presiune asupra prețurilor la pompă, cu efecte asupra transportatorilor, agricultorilor și companiilor care utilizează cantități importante de combustibil. Totuși, creșterea accizei cu 20% nu înseamnă automat o scumpire a motorinei cu același procent, deoarece prețul final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte componente ale prețului.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Scutirea personală anuală urmează să crească de la 29.700 la 40.020 lei, măsură care va reduce baza impozabilă pentru persoanele eligibile. În cazul contribuabililor care beneficiază de scutirea personală integrală și au suficiente venituri impozabile, creșterea acesteia ar putea însemna o economie fiscală de aproximativ 1.238 de lei anual, respectiv 103 lei lunar.

În schimb, regimul de impozitare a veniturilor din investiții devine mai strict. Cota aplicată dividendelor urmează să crească de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Totodată, pentru câștigurile de capital este prevăzută aplicarea cotei de 12% asupra întregului câștig impozabil, prin eliminarea reducerii de 50% a bazei de calcul.

O altă schimbare vizează sectorul HoReCa, unde cota TVA urmează să crească de la 8% la 12%. Modificarea ar putea influența prețurile serviciilor de alimentație publică și cazare, în funcție de măsura în care operatorii economici vor transfera costurile fiscale către consumatori.

Pachetul include și măsuri privind taxarea consumului de energie. Pentru gazele naturale utilizate de consumatorii casnici este prevăzută aplicarea cotei reduse de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 de metri cubi lunar, începând cu 1 aprilie 2027. Consumul care depășește acest plafon va fi impozitat la cota standard. În cazul energiei electrice, documentul prevede păstrarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.

La capitolul produse alimentare, pachetul prevede extinderea cotei reduse de TVA de 8% la ouă și carne de pasăre, precum și aplicarea cotei de 12% pentru anumite produse agricole. Modificările au provocat discuții privind impactul asupra producătorilor agricoli și asupra prețurilor de consum.
O altă noutate este introducerea unor taxe pentru bunurile procurate din magazinele online străine. Pentru coletele cu valoarea de până la 150 de euro este prevăzut un regim special de TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura urmărește reducerea diferențelor de tratament fiscal dintre comerțul electronic transfrontalier și comercianții locali.

Noul pachet fiscal vizează și industria tutunului. Accizele la produsele din tutun sunt programate să crească cu 20% în 2027 și cu câte 15% în 2028 și 2029. Sunt prevăzute, de asemenea, taxe suplimentare pentru anumite băuturi îndulcite, băuturi energizante, lichide pentru țigări electronice și articole pirotehnice.

În premieră, proiectul introduce și accize pentru automobilele exclusiv electrice, calculate în funcție de masa vehiculului, în timp ce pentru autoturismele cu motoare cu ardere internă este prevăzută o majorare de 10% a accizelor.

Pentru mediul de afaceri, una dintre facilitățile importante este prelungirea până în 2029 a cotei zero pentru profitul nedistribuit, cu majorarea plafonului de eligibilitate de la 100 la 200 de milioane de lei. Măsura este destinată stimulării reinvestirii profitului și dezvoltării companiilor.

În același timp, pentru sectorul financiar și de asigurări este prevăzută aplicarea temporară, în anul 2027, a unei cote de 18% a impozitului pe venit, în timp ce gospodăriile țărănești urmează să fie supuse cotei de 12%, față de 7% în reglementarea anterioară.

Modificările vizează inclusiv impozitul pe avere. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă este stabilit un prag de 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai asupra valorii care depășește această limită, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct al pachetului fiscal va fi de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei ar urma să provină din accize, 1,6 miliarde de lei din TVA și aproximativ 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și alte măsuri fiscale.

Guvernul susține că modificările urmăresc simplificarea legislației, consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal național de normele Uniunii Europene. Totodată, autoritățile afirmă că noile reguli trebuie să stimuleze investițiile și reinvestirea profiturilor, menținând anumite facilități pentru populație și mediul de afaceri.

Dezbaterile asupra proiectului au fost însoțite de numeroase amendamente înaintate de deputați. Printre modificările acceptate de Guvern în etapa examinării amendamentelor se numără menținerea temporară a cotei reduse de TVA de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.