Tofan pune tunurile pe Moldovagaz: „12 directori, 12 contabili și 12 secretare sunt prea mulți”

Guvernul cere reorganizarea sistemului de distribuție a gazelor naturale, iar una dintre principalele ținte este structura actuală a grupului Moldovagaz. Premierul Vasile Tofan consideră că existența a 12 întreprinderi regionale de distribuție generează costuri administrative inutile, care se regăsesc în facturile plătite de consumatori.

Declarațiile au fost făcute în contextul nemulțumirilor față de majorarea tarifelor la gaze și al solicitărilor privind o mai mare transparență în formarea prețurilor.

„Circa 60% din tarif nu îl putem influența, pentru că reprezintă costul gazelor cumpărate de pe bursă. Dar cei aproximativ 40% care țin de distribuție și furnizare trebuie analizați. Acolo insistăm pe mai multă transparență și pe identificarea unor posibilități de optimizare”, a declarat premierul.

Tofan a criticat actuala structură a Moldovagaz și susține că aceasta presupune cheltuieli administrative excesive.

„Eu tot am o problemă cu faptul că, de exemplu, la Moldovagaz avem 12 companii regionale de distribuție a gazelor, 12 directori, 12 șoferi, 12 secretare, 12 ingineri-șefi, 12 contabili. Eu cred că este loc de mai bine și acolo”, a spus șeful Executivului.

La rândul său, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat că ponderea serviciului de distribuție în factura consumatorilor este de aproximativ 28%, echivalentul a circa 3,8 lei din fiecare metru cub de gaze, fără TVA. El a precizat că aceste costuri includ atât lucrările și materialele, cât și cheltuielile administrative.

Potrivit ministrului, existența a 12 întreprinderi de distribuție, toate au același fondator Moldovagaz nu mai este justificată.

„Este just ca la acest număr de consumatori să nu mai avem 12 întreprinderi. Există deschidere din partea reprezentanților statului în Consiliul de Administrație, iar după definitivarea unui plan de reorganizare, acesta va fi prezentat ANRE pentru evaluarea potențialelor reduceri ale tarifului de distribuție”, a afirmat Junghietu.

În datata de 15 iulie Energocom a solicitat ANRE majorarea tarifului la 20,93 lei metru cub, însă a ANRE propus un tarif de 20,30 lei metru cub față de 14,42 lei, tariful actual.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.