Topul țărilor în care moldovenii preferă să meargă la muncă

Conform datelor recente publicate de Banca Națională a Republicii Moldova, persoanelor fizice din țară li s-au transferat mijloace bănești în valoare de 463,62 milioane USD în al treilea trimestru al anului curent, prin intermediul băncilor licențiate și sistemelor de remitere de bani. Această sumă reflectă o scădere cu 3,9% în comparație cu trimestrul II al anului 2022.

Dintre aceste transferuri, 357,72 milioane USD au fost realizate prin intermediul sistemelor de remitere de bani, bazate pe date brute. În ceea ce privește originea geografică a transferurilor, cele din țările Uniunii Europene au înregistrat o creștere de 13,3%, reprezentând 54,4% din total. În schimb, transferurile din țările Comunității Statelor Independente (CSI) au scăzut cu 43,4%, revenindu-le o pondere de 13,5%. Transferurile din alte țări au constituit 32,1% din total, înregistrând o ușoară scădere de 0,5%.

În ceea ce privește proveniența transferurilor, Germania (cei mai mulți moldoveni preferă să muncească în Germania urmare a câștigurilor mai mari față de alte state) a ocupat prima poziție cu o pondere de 14,1%, în valoare de 65,60 milioane USD, reflectând o creștere de 17,7% față de trimestrul II al anului 2022. Transferurile din Israel au totalizat 64,59 milioane USD, menținându-se la un nivel aproape similar cu aceeași perioadă a anului precedent. În schimb, transferurile din Rusia au înregistrat o scădere semnificativă de 44,6%, totalizând 59,53 milioane USD, iar cele din Franța au crescut cu 13,4%, atingând suma de 43,8 milioane USD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #munca #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.