Toți rușii au fost zburați de la Lukoil România! Un fost director adjunct din Moldova, în conducerea companiei

Consiliul de Supraveghere al rafinăriei ploieștene Petrotel Lukoil, controlată de gigantul petrolier rus omonim, i-a înlocuit pe 4 dintre cei 5 membri ai directoratului, structura de conducere executivă a companiei, relevă date analizate de Profit.ro.

Înlocuirile au fost decise cu două luni înainte de finalizarea mandatelor celor schimbați din funcții.

Astfel, au fost înlocuiți din directorat rușii Aleksei Kovalenko (director general executiv și președinte al directoratului Petrotel Lukoil), Olga Kuzina (director economic și financiar), Alexey Vointsev (director de livrări) și Kuzma Oligov (director de personal).

Singurul membru al directoratului păstrat a fost românul Dan Dănulescu, numit director general executiv și președinte al directoratului Petrotel Lukoil. El a rămas și cu unica funcție anterioară, cea de inginer-șef. Dănulescu lucrează la rafinăria Petrotel de aproape 20 de ani, respectiv din decembrie 2003.

Ceilalți membri noi, români, ai directoratului sunt Dorel Duțu (contabil-șef al Petrotel din anul 2001), Adrian Negoiță (director de producție, în companie din 2013) și Ion Mura (director economic și financiar, timp de 21 de ani director adjunct la Lukoil Republica Moldova, transferat în 2021 în România).

Cel de-al patrulea nume nou din directoratul Petrotel Lukoil este cel al ucraineanului Oleksii Bibik, care a fost numit director de resurse umane, el primind permis de ședere în România din partea autorităților de la București.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit presei ucrainene, începând din 2003, Oleksii Bibik a deținut mai multe poziții în conducerea operațiunilor din Ucraina ale Lukoil, inclusiv pe cele de director HR și director general adjunct al rafinăriei din Odesa a rușilor, a patra cea mai mare din țara vecină.

În 2013, pe fondul agravării tensiunilor politice cu Rusia, care au culminat în anul următor cu protestele Maidan, îndepărtarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici și anexarea Crimeei de către Kremlin, Lukoil a ajuns la un acord cu compania ucraineană Vetek Group a omului de afaceri Serhii Kurcenko pentru ca aceasta să preia rafinăria Lukoil din Odesa.

Însă deal-ul nu a mai fost finalizat. Mai întâi, au apărut informații că Vetek ar fi cedat rafinăria băncii ruse VTB, după ce nu ar mai fi putut rambursa un credit contractat tocmai pentru cumpărarea acesteia. Ulterior, autoritățile de la Kiev au acuzat Vetek de evaziune fiscală și vamală, iar un tribunal ucrainean a decis din acest motiv, în aprilie 2014, confiscarea rafinăriei, care se află și în prezent în proprietatea statului ucrainean.

În urmă cu mai bine de un an, pe 3 aprilie 2022, rafinăria din Odesa a fost una dintre principalele ținte ale unui atac masiv cu rachete al armatei ruse asupra orașului-port la Marea Neagră.

#Lukoil #rafinărie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.