Tragedia aeriană din Azerbaidjan zguduie aviația! Air Serbia anulează rutele spre Rusia

Compania aeriană Air Serbia, cea mai mare din Serbia, a decis să anuleze zborurile din Belgrad către orașele rusești Kazan și Soci, începând de la sfârșitul lunii ianuarie. Potrivit Asociației Touroperatorilor din Rusia (ATOR), datele din sistemul de rezervări al transportatorului arată că ultimul zbor spre Kazan va avea loc pe 18 ianuarie, iar cel spre Soci pe 20 ianuarie.

În ciuda acestei decizii, Air Serbia nu a oferit încă un comentariu oficial. Zborurile către Moscova și Sankt Petersburg rămân disponibile pentru rezervare.

Această hotărâre vine în contextul unor măsuri similare adoptate de alte companii aeriene după tragedia din 25 decembrie, când un avion Embraer 190 al companiei Azerbaijan Airlines (AZAL) s-a prăbușit lângă orașul kazah Aktau. Printre companiile care au suspendat zborurile către Rusia se numără Azerbaijan Airlines, Qazaq Air din Kazahstan, El Al din Israel, Flydubai din Emiratele Arabe Unite și Turkmenistan Airlines.

Potrivit surselor Euronews și Reuters din guvernul Azerbaidjanului, avionul AZAL a fost avariat de o rachetă antiaeriană rusească, lansată în timpul respingerii unei atacuri cu drone în apropierea orașului Groznîi. Explozia rachetei a deteriorat fuselajul avionului, iar echipajul a solicitat o aterizare de urgență. Cu toate acestea, niciun aeroport din Rusia nu a acordat permisiunea de aterizare, forțând aeronava să se îndrepte spre Aktau, peste Marea Caspică.

Pe 29 decembrie, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că avionul AZAL a fost avariat „în urma unui atac de la sol” pe teritoriul Rusiei. El a acuzat oficiali ruși că au încercat să mușamalizeze incidentul, descriind aceste acțiuni drept o tentativă de „a ascunde adevărul”.

Conform Kremlinului, președintele Vladimir Putin a discutat cu Ilham Aliyev și și-a exprimat „regretul profund” pentru acest „incident tragic” în spațiul aerian rusesc. Totuși, Putin nu a confirmat direct cauza incidentului, menționând doar că forțele ruse antiaeriene răspundeau în acel moment unui atac cu drone asupra orașelor Groznîi, Mozdok și Vladikavkaz.

Decizia Air Serbia de a anula zborurile către Rusia reflectă tensiunile crescânde din regiune și impactul tragediei asupra industriei aviatice. În timp ce Moscova încearcă să gestioneze consecințele politice și economice, suspendarea zborurilor adaugă o presiune suplimentară asupra relațiilor internaționale și mobilității aeriene din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#curse #serbia #anulare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.