Tragedia aeriană din Azerbaidjan zguduie aviația! Air Serbia anulează rutele spre Rusia

Compania aeriană Air Serbia, cea mai mare din Serbia, a decis să anuleze zborurile din Belgrad către orașele rusești Kazan și Soci, începând de la sfârșitul lunii ianuarie. Potrivit Asociației Touroperatorilor din Rusia (ATOR), datele din sistemul de rezervări al transportatorului arată că ultimul zbor spre Kazan va avea loc pe 18 ianuarie, iar cel spre Soci pe 20 ianuarie.

În ciuda acestei decizii, Air Serbia nu a oferit încă un comentariu oficial. Zborurile către Moscova și Sankt Petersburg rămân disponibile pentru rezervare.

Această hotărâre vine în contextul unor măsuri similare adoptate de alte companii aeriene după tragedia din 25 decembrie, când un avion Embraer 190 al companiei Azerbaijan Airlines (AZAL) s-a prăbușit lângă orașul kazah Aktau. Printre companiile care au suspendat zborurile către Rusia se numără Azerbaijan Airlines, Qazaq Air din Kazahstan, El Al din Israel, Flydubai din Emiratele Arabe Unite și Turkmenistan Airlines.

Potrivit surselor Euronews și Reuters din guvernul Azerbaidjanului, avionul AZAL a fost avariat de o rachetă antiaeriană rusească, lansată în timpul respingerii unei atacuri cu drone în apropierea orașului Groznîi. Explozia rachetei a deteriorat fuselajul avionului, iar echipajul a solicitat o aterizare de urgență. Cu toate acestea, niciun aeroport din Rusia nu a acordat permisiunea de aterizare, forțând aeronava să se îndrepte spre Aktau, peste Marea Caspică.

Pe 29 decembrie, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că avionul AZAL a fost avariat „în urma unui atac de la sol” pe teritoriul Rusiei. El a acuzat oficiali ruși că au încercat să mușamalizeze incidentul, descriind aceste acțiuni drept o tentativă de „a ascunde adevărul”.

Conform Kremlinului, președintele Vladimir Putin a discutat cu Ilham Aliyev și și-a exprimat „regretul profund” pentru acest „incident tragic” în spațiul aerian rusesc. Totuși, Putin nu a confirmat direct cauza incidentului, menționând doar că forțele ruse antiaeriene răspundeau în acel moment unui atac cu drone asupra orașelor Groznîi, Mozdok și Vladikavkaz.

Decizia Air Serbia de a anula zborurile către Rusia reflectă tensiunile crescânde din regiune și impactul tragediei asupra industriei aviatice. În timp ce Moscova încearcă să gestioneze consecințele politice și economice, suspendarea zborurilor adaugă o presiune suplimentară asupra relațiilor internaționale și mobilității aeriene din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#curse #serbia #anulare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.