Tragedia aeriană din Azerbaidjan zguduie aviația! Air Serbia anulează rutele spre Rusia

Compania aeriană Air Serbia, cea mai mare din Serbia, a decis să anuleze zborurile din Belgrad către orașele rusești Kazan și Soci, începând de la sfârșitul lunii ianuarie. Potrivit Asociației Touroperatorilor din Rusia (ATOR), datele din sistemul de rezervări al transportatorului arată că ultimul zbor spre Kazan va avea loc pe 18 ianuarie, iar cel spre Soci pe 20 ianuarie.

În ciuda acestei decizii, Air Serbia nu a oferit încă un comentariu oficial. Zborurile către Moscova și Sankt Petersburg rămân disponibile pentru rezervare.

Această hotărâre vine în contextul unor măsuri similare adoptate de alte companii aeriene după tragedia din 25 decembrie, când un avion Embraer 190 al companiei Azerbaijan Airlines (AZAL) s-a prăbușit lângă orașul kazah Aktau. Printre companiile care au suspendat zborurile către Rusia se numără Azerbaijan Airlines, Qazaq Air din Kazahstan, El Al din Israel, Flydubai din Emiratele Arabe Unite și Turkmenistan Airlines.

Potrivit surselor Euronews și Reuters din guvernul Azerbaidjanului, avionul AZAL a fost avariat de o rachetă antiaeriană rusească, lansată în timpul respingerii unei atacuri cu drone în apropierea orașului Groznîi. Explozia rachetei a deteriorat fuselajul avionului, iar echipajul a solicitat o aterizare de urgență. Cu toate acestea, niciun aeroport din Rusia nu a acordat permisiunea de aterizare, forțând aeronava să se îndrepte spre Aktau, peste Marea Caspică.

Pe 29 decembrie, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că avionul AZAL a fost avariat „în urma unui atac de la sol” pe teritoriul Rusiei. El a acuzat oficiali ruși că au încercat să mușamalizeze incidentul, descriind aceste acțiuni drept o tentativă de „a ascunde adevărul”.

Conform Kremlinului, președintele Vladimir Putin a discutat cu Ilham Aliyev și și-a exprimat „regretul profund” pentru acest „incident tragic” în spațiul aerian rusesc. Totuși, Putin nu a confirmat direct cauza incidentului, menționând doar că forțele ruse antiaeriene răspundeau în acel moment unui atac cu drone asupra orașelor Groznîi, Mozdok și Vladikavkaz.

Decizia Air Serbia de a anula zborurile către Rusia reflectă tensiunile crescânde din regiune și impactul tragediei asupra industriei aviatice. În timp ce Moscova încearcă să gestioneze consecințele politice și economice, suspendarea zborurilor adaugă o presiune suplimentară asupra relațiilor internaționale și mobilității aeriene din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#curse #serbia #anulare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.