Tragedia aeriană din Azerbaidjan zguduie aviația! Air Serbia anulează rutele spre Rusia

Compania aeriană Air Serbia, cea mai mare din Serbia, a decis să anuleze zborurile din Belgrad către orașele rusești Kazan și Soci, începând de la sfârșitul lunii ianuarie. Potrivit Asociației Touroperatorilor din Rusia (ATOR), datele din sistemul de rezervări al transportatorului arată că ultimul zbor spre Kazan va avea loc pe 18 ianuarie, iar cel spre Soci pe 20 ianuarie.

În ciuda acestei decizii, Air Serbia nu a oferit încă un comentariu oficial. Zborurile către Moscova și Sankt Petersburg rămân disponibile pentru rezervare.

Această hotărâre vine în contextul unor măsuri similare adoptate de alte companii aeriene după tragedia din 25 decembrie, când un avion Embraer 190 al companiei Azerbaijan Airlines (AZAL) s-a prăbușit lângă orașul kazah Aktau. Printre companiile care au suspendat zborurile către Rusia se numără Azerbaijan Airlines, Qazaq Air din Kazahstan, El Al din Israel, Flydubai din Emiratele Arabe Unite și Turkmenistan Airlines.

Potrivit surselor Euronews și Reuters din guvernul Azerbaidjanului, avionul AZAL a fost avariat de o rachetă antiaeriană rusească, lansată în timpul respingerii unei atacuri cu drone în apropierea orașului Groznîi. Explozia rachetei a deteriorat fuselajul avionului, iar echipajul a solicitat o aterizare de urgență. Cu toate acestea, niciun aeroport din Rusia nu a acordat permisiunea de aterizare, forțând aeronava să se îndrepte spre Aktau, peste Marea Caspică.

Pe 29 decembrie, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că avionul AZAL a fost avariat „în urma unui atac de la sol” pe teritoriul Rusiei. El a acuzat oficiali ruși că au încercat să mușamalizeze incidentul, descriind aceste acțiuni drept o tentativă de „a ascunde adevărul”.

Conform Kremlinului, președintele Vladimir Putin a discutat cu Ilham Aliyev și și-a exprimat „regretul profund” pentru acest „incident tragic” în spațiul aerian rusesc. Totuși, Putin nu a confirmat direct cauza incidentului, menționând doar că forțele ruse antiaeriene răspundeau în acel moment unui atac cu drone asupra orașelor Groznîi, Mozdok și Vladikavkaz.

Decizia Air Serbia de a anula zborurile către Rusia reflectă tensiunile crescânde din regiune și impactul tragediei asupra industriei aviatice. În timp ce Moscova încearcă să gestioneze consecințele politice și economice, suspendarea zborurilor adaugă o presiune suplimentară asupra relațiilor internaționale și mobilității aeriene din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#curse #serbia #anulare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.