Transnistria rămâne fără gazul din „rețeaua Orban”! Incertitudine totală

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că unul dintre pilonii care au stat la baza regimului separatist din stânga Nistrului începe să se clatine, după ce livrările de gaz „gratuit” au fost sistate.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, unde oficialul a menționat că sistemul a funcționat ani la rând pe două elemente-cheie, dintre care unul, gazul fără plată, nu mai există.

„Erau două elemente care stăteau la baza acestui element separatist. Pe de o parte era gazul gratuit, care din 2024 s-a terminat și este oferit acum cu țârâita, prin anumite scheme”, a declarat Grosu.

Potrivit acestuia, schimbările recente din plan politic regional și european ar putea influența și dinamica din regiune, făcând referire inclusiv la evoluțiile electorale din Europa.

În context, livrările de gaze către regiunea transnistreană au fost preluate de MET Group (compania este condusă de milionarul Benjamin Lakatos n.a), companie maghiară care a început, la începutul anului 2025, să furnizeze metan după ce Gazprom a suspendat livrările la sfârșitul anului precedent. Potrivit datelor, MET livrează aproximativ 3,2 milioane de metri cubi de gaz.

Schema de aprovizionare implică livrarea gazului până la frontiera Republicii Moldova de către MET, după care acesta este preluat de Moldovagaz și direcționat către Transnistria. Plata ar fi fost realizată prin intermediul companiei NX General Trading L.L.C., agentul de plată fiind schimbat de mai multe ori pe parcursul anului 2025.

MET Group este un jucător important pe piața globală a gazelor, activ în peste 30 de piețe și cu o cifră de afaceri de circa 41 de miliarde de euro în 2023. Compania își extinde activitatea și în domeniul energiei regenerabile, dar și în sectorul gazelor naturale lichefiate (LNG), inclusiv prin proiecte în Statele Unite.

Conexiunile MET cu fostul premier Orban vin de pe urma faptului că Csaba Lantos, care a fost președinte al consiliului de administrație al MET, a devenit ministrul energiei din Ungaria sub Viktor Orbán la sfârșitul anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.