Vinurile Moldovei, promovate la Bordeaux: Feteasca Albă și Feteasca Neagră, expuse la Cité du Vin

Vinurile din Republica Moldova își consolidează prezența pe scena internațională. Soiurile autohtone Feteasca Albă și Feteasca Neagră au fost incluse în expoziția permanentă a Cité du Vin, unul dintre cele mai importante muzee dedicate culturii vinului din lume.

Vizitatorii pot descoperi aceste soiuri în cadrul expoziției, alături de unele dintre cele mai reprezentative varietăți de struguri la nivel global, fapt ce confirmă aprecierea tot mai mare pentru vinurile moldovenești.

„Soiurile noastre autohtone, Feteasca Albă și Feteasca Neagră, sunt acum prezente în expoziția permanentă de la Cité du Vin din Bordeaux. În inima expoziției, vizitatorii le pot descoperi alături de cele mai reprezentative soiuri de struguri din întreaga lume”, se menționează pe platforma Wine of Moldova.

Prezența vinurilor moldovenești este completată de ateliere și degustări panoramice organizate la Belvédère, chiar în incinta muzeului.

”Aceste experiențe sunt posibile datorită vinăriilor noastre care au oferit pentru 2026 cele mai bune selecții de vinuri: Radacini, Chateau Vartely Winery, Vinum.md, Apriori Wine, Castel Mimi Wines, Vinaria din Vale, Salcuta și Fautor Winery. Suntem mândri să aducem Vinul Moldovei în fața publicului internațional, pe una dintre cele mai importante scene ale lumii.”, se mai spune în mesaj.

#muzeul vinului #feteasca albă #vinurile moldovenești #feteasca neagra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 40 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene traversează zilnic Nistrul pentru a merge la muncă pe malul drept, unde sunt angajați în companii private, instituții publice și alte organizații din Republica Moldova, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES.

Potrivit șefului Legislativului, aceste cifre demonstrează că între cele două maluri ale Nistrului există deja o interdependență economică puternică, iar procesul de reintegrare trebuie construit și prin apropierea economică și administrativă.

„Aproximativ 40 de mii de locuitori din stânga Nistrului traversează zilnic pe malul drept pentru a merge la muncă. Ei lucrează în companii private, în instituții publice și în alte organizații din Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a adăugat că locuitorii regiunii transnistrene utilizează tot mai frecvent și serviciile oferite de statul Republica Moldova, de la sistemul medical și serviciile Agenției Servicii Publice până la alte prestații sociale.

Potrivit acestuia, instituțiile statului procesează anual aproximativ 280 de mii de solicitări venite din regiunea transnistreană, ceea ce confirmă nivelul ridicat de interacțiune dintre cele două maluri.

În opinia lui Grosu, reintegrarea Republicii Moldova nu trebuie privită exclusiv prin prisma dimensiunii politice, ci și prin cea economică.

„Această convergență trebuie realizată treptat, prin aplicarea acelorași reguli economice și fiscale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Am început deja cu anumite categorii de produse, precum tutunul, alcoolul și alte mărfuri supuse accizelor, iar acest proces trebuie continuat pas cu pas”, a afirmat președintele Parlamentului.

Igor Grosu a mai subliniat că atât malul drept, cât și regiunea transnistreană se confruntă cu aceeași provocare demografică, însă în stânga Nistrului declinul populației este și mai accentuat, ceea ce face și mai importantă consolidarea legăturilor economice dintre cele două maluri.