Scandal crypto: miliarde pierdute după un atac cibernetic asupra unei burse rusești

16 Apr. 2026, 19:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Apr. 2026, 19:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Criptobursa Grinex, pe care este tranzacționată criptomoneda A7A5 folosită pentru a ocoli sancțiunile, și-a suspendat activitatea după ce a fost ținta unui atac cibernetic de amploare, soldat cu pierderi de peste 1 miliard de ruble.

Reprezentanții platformei au anunțat că atacul ar avea „semne ale implicării serviciilor speciale străine”, invocând un nivel „fără precedent” al resurselor și tehnologiilor utilizate.

„Atacul pare să fi fost coordonat pentru a provoca daune directe suveranității financiare a Rusiei”, se arată în comunicatul bursei, care a anunțat și depunerea unei plângeri la poliție.

Platforma a fost lansată în 2025, după ce autoritățile americane au închis o altă criptobursă din Moscova, Garantex. Pe Grinex, pe lângă ruble și stablecoinul USDT, este tranzacționată și criptomoneda A7A5 — considerată primul stablecoin legat de rubla rusească.

A7A5 a fost lansat cu implicarea Promsvyazbank și a controversatului om de afaceri Ilan Shor, fiind utilizat pentru plăți transfrontaliere în contextul sancțiunilor impuse Rusiei. La începutul anului 2026, volumul tranzacțiilor cu acest activ ar fi ajuns la circa 100 de miliarde de dolari.

În august 2025, Regatul Unit și Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Grinex, acuzând platforma că sprijină Rusia în contextul războiului din Ucraina și că facilitează operațiuni financiare sensibile.

Potrivit bursei, fondurile furate au fost convertite în criptomoneda TRX și transferate pe o singură adresă, unde se află în prezent aproximativ 45,9 milioane TRX, echivalentul a circa 15 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!