Transparența autorităților devine din ce în ce mai secretizată! Aeroportul Chișinău, sub șapte lacăte

Transparența autorităților, după intrarea în gestiunea Aeroportului Chișinău, devine din ce în ce mai secretizată. În repetate rânduri am încercat să aflu dacă a fost făcut un audit al activelor statului și dacă va fi anulată scandaloasa taxă de 9 euro pe care o achită pasagerii, însă fără răspuns. Doar anul trecut aeroportul a adunat 20,7 milioane din respectiva taxă. Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest controlată de Șor, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia executorie Curții de Apel Chișinău.

Această stare de fapt mă îndreptățește să acord o atenție deosebită alteia încă și mai incitantă. Succesiunea de personaje cheie de la conducerea instituțiilor statului, care declară că sunt transparente, însă lucrurile stau exact invers.

Am încercat să aflu mai multe informații de la ministra Economiei, Lilia Dabija cum stau lucrurile la Aeroportul Chișinău, ce active a preluat statul și dacă s-a făcut o inventariere. Discret, doamna ministră m-a redirecționat către Agenția Proprietății Publice (APP) care se ocupă cu gestiunea companiilor statului.

Surpriza este că APP a declarat că nu poate oferi detalii și că e nevoie de câteva zile până când instituția va elabora un comunicat de presă și va explica toate detaliile. Redacția BANI.MD a expediat și o solicitare de informație instituției acum o lună, însă până la ora publicării materialului nu a primit vreun răspuns.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani în anul 2013, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare. Statul a rămas pasiv mulți ani până a constat că de fapt compania concesionară nu a investit cele 250 de milioane de euro promise pentru modernizarea principalei porți aeriene a țării. Ba mai mult, politicienii de fiecare dată au acuzat că prin aeroport se aduc sume fabuloase de bani cu care ar fi finanțați protestatarii lui Partidului Șor.

Probabil că acest tur de orizont cu aeroportul poate fi și lărgit, și aprofundat. Pentru moment însă, nu asta este intenția mea. Ci cu totul alta. Aceea de a atrage, cât se poate de serios, atenția asupra pericolului la care este expusă Republica Moldova. Lipsa transparenței promovată de personaje care, deși au jurat pe Constituția acestui stat, îl subminează în fel și chip. Subordonându-l propriilor lor interese, dar, în același timp, intereselor altor persoane, interesate de oportunitățile multiple pe care le are Republica Moldova. Dacă tot se mizează pe transparență, dacă se poate, cât încă nu este prea târziu, să afle și moldovenii despre ce este vorba la Aeroportul Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesiune #ministerul economiei #Aeroport #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.