Zahărul se scumpește la nivel mondial. Cum afectează prețul la alimente

Zahărul, consumat în foarte multe produse de la ciocolată şi până la băuturi acidulate şi patiserie, devine din ce în ce mai scump, ceea ce creşte costurile pentru industria alimentară şi pune noi presiuni la adresa inflaţiei mondiale a produselor alimentare, transmite Bloomberg.

Preţurile la zahăr rafinat au atins în această săptămână cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu şi sunt pe cale să înregistreze un salt de 11% numai pe parcursul lunii martie, cel mai puternic avans lunar de după 2021. De asemenea, zahărul nerafinat este aproape de cel mai scump nivel din ultimii şase ani. Livrările globale devin din ce în ce mai limitate, în principal ca urmare a deciziei Indiei, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali, de a-şi reduce exporturile după ce sezonul furtunilor a afectat recolta de trestie de zahăr şi autorităţile au decis să direcţioneze o parte mai mare din culturile de trestie de zahăr spre producţia de biocarburanţi, scrie Agerpres.

Potrivit unui sondaj efectuat de Bloomberg în rândul traderilor şi analiştilor, exporturile de zahăr ale Indiei ar urma să se reducă la jumătate, până la şase milioane de tone, în anul agricol care se va încheia în luna septembrie 2023, de la aproximativ 11 milioane de tone în exerciţiul anterior, şi ar putea să coboare şi mai mult, până la patru milioane de tone în sezonul următor. Aceasta înseamnă o reducere şi mai semnificativă a ofertei pe piaţă care, potrivit firmelor de consultanţă Green Pool şi Covrig Analytics, era deja prognozată să înregistreze un deficit anul viitor.

Dacă India va exporta mai puţin zahăr decât se preconiza în următorul sezon, „preţurile vor trebui să crească pentru a extrage zahăr din alte părţi ale lumii”, susţine Henrique Akamine, specialist pe zahăr şi etanol la Tropical Research Services. India este responsabilă pentru aproximativ şase milioane de tone în bilanţul nostru privind comerţul internaţional cu zahăr în 2023-24, susţine Akamine. „Dacă elimini pur şi simplu chiar şi jumătate din această cantitate, balanţa comercială va înregistra un deficit”, avertizează specialistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Chiar dacă Brazilia, cel mai mare exportator mondial de zahăr, se aşteaptă la o recoltă consistentă de trestie de zahăr, ploile au întârziat recoltatul şi capacităţile portuare ar putea limita livrările pe piaţa mondială, în condiţiile în care ţara sud-americană recoltează în acelaşi timp şi o producţie record de soia boabe. Producţia de trestie de zahăr în Thailanda, un alt mare exportator mondial, este prognozată şi ea să nu se ridice la înălţimea aşteptărilor în acest an.

O creştere constantă a consumului global de zahăr şi diminuarea stocurilor au făcut ca livrările din India să fie şi mai importante pentru piaţa mondială. O dovadă în acest sens a venit în luna ianuarie, când preţurile mondiale la zahăr au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, pe fondul îngrijorărilor că autorităţile din India nu vor aproba mai multe exporturi în acest sezon. Ulterior, după ce Guvernul de la New Delhi a semnalat că ar putea aproba mai multe exporturi, preţurile mondiale au scăzut.

#scumpire #zahar #pret #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.