Transportul feroviar din Moldova, între viață și moarte! Măsurile economice necesare pentru supraviețuire

17 Feb. 2025, 15:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2025, 15:50 // Actual //  Ursu Victor

Căile Ferate din Moldova (CFM) se află în pragul uneia dintre cele mai grave crize economice din istoria sa. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, problemele sunt cauzate de lipsa finanțării infrastructurii, gestionarea defectuoasă a accizelor plătite de transportatorii feroviari și administrarea inadecvată a resurselor.

„CFM suportă întreținerea căilor ferate, o responsabilitate care ar trebui să revină statului. Această situație afectează grav investițiile necesare în modernizarea infrastructurii și plata salariilor angajaților. Transportatorii feroviari achită anual peste 100 milioane lei pentru accizele motorinei consumate. În loc să fie direcționați spre modernizarea căilor ferate, acești bani sunt folosiți pentru întreținerea drumurilor”, constată Ioniță.

În ultimii 15 ani, CFM a fost privată de circa 1,5 miliarde lei, bani care ar fi trebuit să fie investiți în infrastructură. Rezultatul? Trenuri care circulă cu viteze sub 20 km/h pe anumite segmente și o competitivitate redusă a transportului feroviar. Fără investiții urgente, transportul de marfă și pasageri este grav afectat, ceea ce influențează negativ economia națională. Angajații CFM nu și-au primit salariile la timp, generând nemulțumiri și riscând pierderea personalului specializat.

„Țările vecine investesc masiv în modernizarea transportului feroviar. Moldova riscă să devină irelevantă economic în lipsa unor reforme rapide. Or, soluțiile propuse de Veaceslav Ioniță sunt separarea infrastructurii de activitatea de transport. Statul să preia întreținerea căilor ferate, iar CFM să se ocupe strict de transportul de marfă și pasageri, conform modelelor europene. Cel puțin 80 milioane lei din accizele plătite de transportatorii feroviari trebuie reinvestite în infrastructura feroviară. Guvernul să recunoască investițiile realizate de CFM în infrastructură ca fiind de interes public și să returneze o parte din fonduri pentru a evita colapsul financiar al întreprinderii”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.