Trei oligarhi ruși scapă de sancțiunile impuse de Uniunea Europeană. Unul l-a numit ”satana” pe Putin

13 Sept. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Sept. 2023, 05:15 // Actual //  Lupu Eduard

Uniunea Europeană nu va prelungi sancțiunile împotriva a trei oameni de afaceri ruși vizați din cauza invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, potrivit Reuters, care citează surse diplomatice.

Aceștia sunt Grigori Berezkin, președintele unuia dintre cele mai mari holdinguri din Rusia, ESN Group, miliardarul Farkhad Akhmedov și fostul șef al firmei rusești de comerț electronic Ozon, Alexander Shulgin.
Akhmedov, născut în Azerbaidjan, este un fost senator implicat în sectorul de petrol și gaze din Rusia. Berezkin, pe care Reuters îl numește un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, are investiții în diverse sectoare, printre care media, infrastructură și energie. Într-o convorbire înregistrată cu producătorul de muzică Iosif Prigozhin, Akhmedov a criticat dur războiul din Ucraina și l-ar fi numit ”Satana” pe Putin.

UE are nevoie de consensul tuturor celor 27 de state membre pentru a impune sancțiuni, care sunt reînnoite la fiecare șase luni. Actualul set de restricții expiră la 15 septembrie.

Țările occidentale au impus sancțiuni împotriva mai multor oligarhi ruși implicați în agresiunea militară a Moscovei împotriva Ucrainei. Potrivit Reuters, UE a sancționat până în prezent aproximativ 1.600 de persoane și peste 200 de entități de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014.

La 26 august, Financial Times a relatat că Arkadi Voloj, miliardar din domeniul tehnologiei și cofondator al popularului motor de căutare rusesc Yandex, a făcut o cerere oficială pentru ca UE să ridice sancțiunile împotriva sa.

Anterior, Volozh s-a pronunțat public împotriva invaziei Rusiei în Ucraina, calificând-o drept „barbară”. Petiția sa ar urma să testeze modul în care UE intenționează să se ocupe de persoanele sancționate care denunță Kremlinul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău