Trei oligarhi ruși scapă de sancțiunile impuse de Uniunea Europeană. Unul l-a numit ”satana” pe Putin

Uniunea Europeană nu va prelungi sancțiunile împotriva a trei oameni de afaceri ruși vizați din cauza invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, potrivit Reuters, care citează surse diplomatice.

Aceștia sunt Grigori Berezkin, președintele unuia dintre cele mai mari holdinguri din Rusia, ESN Group, miliardarul Farkhad Akhmedov și fostul șef al firmei rusești de comerț electronic Ozon, Alexander Shulgin.
Akhmedov, născut în Azerbaidjan, este un fost senator implicat în sectorul de petrol și gaze din Rusia. Berezkin, pe care Reuters îl numește un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, are investiții în diverse sectoare, printre care media, infrastructură și energie. Într-o convorbire înregistrată cu producătorul de muzică Iosif Prigozhin, Akhmedov a criticat dur războiul din Ucraina și l-ar fi numit ”Satana” pe Putin.

Making rounds in the Russian and Ukrainian internet today is an alleged leaked recording of a phone call between a notable Russian music producer Iosif Prigozhin (not Wagner's Prigozhin) and Farkhad Akhmedov, an Azerbaijani businessman and a former politician in Russia.

In this… pic.twitter.com/GY7imT62bM

— WarTranslated (@wartranslated) March 26, 2023

UE are nevoie de consensul tuturor celor 27 de state membre pentru a impune sancțiuni, care sunt reînnoite la fiecare șase luni. Actualul set de restricții expiră la 15 septembrie.

Țările occidentale au impus sancțiuni împotriva mai multor oligarhi ruși implicați în agresiunea militară a Moscovei împotriva Ucrainei. Potrivit Reuters, UE a sancționat până în prezent aproximativ 1.600 de persoane și peste 200 de entități de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014.

La 26 august, Financial Times a relatat că Arkadi Voloj, miliardar din domeniul tehnologiei și cofondator al popularului motor de căutare rusesc Yandex, a făcut o cerere oficială pentru ca UE să ridice sancțiunile împotriva sa.

Anterior, Volozh s-a pronunțat public împotriva invaziei Rusiei în Ucraina, calificând-o drept „barbară”. Petiția sa ar urma să testeze modul în care UE intenționează să se ocupe de persoanele sancționate care denunță Kremlinul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#olugarhi #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.