Trenuri cu 120 km/h în Moldova! Unde se vor atinge aceste viteze

În Republica Moldova trenurile de pasageri vor circula cu 120 km/h pe segmentul de calea ferată Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești, anunță CFM.

Timp de patru ani compania kazahă va reabilita segmentul de calea ferată cu o lungime de 233 km După ce va fi finalizat proiectul, va fi posibilă eliminarea restricțiilor de greutate și viteză. Pentru trenurile de marfă, viteza de circulație va crește până la 90 km/h, iar în cazul transportului de pasageri, viteza trenurilor ar putea crește până la 120 km/h. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 113 mln de euro.

„Acum lucrăm intens cu Comisia Europeană și cu băncile finanțatoare pentru a promova un proiect ambițios de reabilitare a coridorului de la Căinari cu nordul țării și astfel vom avea un întreg coridor de tranzit într-o stare bună, fără limitări de viteză. (…) Am avansat în discuțiile cu partenerii polonezi privind achiziția a până la 1000 de vagoane cerealiere produse în Polonia, care ar urma să fie finanțate în cadrul acordului de credit suveran între Polonia și Republica Moldova. Urmează să găsim soluții și pentru înnoirea flotei de locomotive de manevră, avem nevoie de vreo 25-30 de asemenea locomotive”, declara Tofilat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#reabilitare #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.