Activitatea cu criptomonede! Moldova, pe aceeași treaptă cu Bangladesh, Irak și Etiopia

01 Dec. 2022, 15:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
01 Dec. 2022, 15:18 // Actual //  Lupu Eduard

Autoritatea de reglementare a interzis tranzacțiile cu criptomonede. BNM și-a motivat decizia prin lipsa unei reglementări legislative în Republica Moldova privind utilizarea banilor virtuali.

Sunt doar 12 țări în lume în care activitatea cu criptomonede este interzisă. Printre acestea se regăsesc Algeria, Bangladesh, Bolivia, Vietnam, Egipt, Irak, Qatar, China, Macedonia, Maroc, Nepal și Etiopia. La 1 noiembrie, Moldova a completat această listă.

La 28 octombrie, Banca Națională a emis o hotărâre prin care a obligat băncile, prestatorii de servicii de plată și emitenților de monedă electronică să înceteze orice tranzacții cu criptomonede și conturi de plăți cu monede electronice. La fel, este interzisă colaborarea sau deservirea companiilor care au ca domeniu de activitate schimbul de monede virtuale cu monedă fiduciară (bani reali – nota red.).

Însă această interdicție nu vizează deținerea de criptomonede și tranzacțiile P2P (transferul de criptomonede între persoanele fizice).

Pentru simplii utilizatori, decizia BNM înseamnă că aceștia nu-și vor putea alimenta sau retrage mijloacele prin contul bancar sau prin cardul bancar deschise în Republica Moldova, deoarece prestatorii de servicii de plată trebuie să blocheze astfel de operațiuni în cazul în care există chiar și cea mai mică suspiciune că plata ar avea vreo legătură cu criptomoneda.

Banca Națională a acordat operatorilor de pe piață 30 de zile din ziua obținerii documentului pentru a executa solicitarea. BNM și-a motivat introducerea interdicției prin împuternicirile pe care i le oferă Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică. În special, competențele observatorului asupra sistemului de plăți din Republica Moldova și activitățile de prestare a serviciilor de plată.

Printre cauzele interdicției, BNM menționează în special „riscurile înalte de atragere în activitățile de spălare de bani și de finanțare a terorismului”. În textul documentului semnat de guvernatorul BNM este enumerat un șir de directive și recomandări europene, care cer din partea Republicii Moldova eforturi sporite privind prevenirea răspândirii unor astfel de amenințări. Totodată, se recunoaște faptul că acestea au apărut din cauza că utilizarea criptomonedei în Republica Moldova nu se reglementează nicicum, iar tranzacțiile cu bani virtuali nu sunt monitorizate. E logic să presupunem că dacă în spatele acțiunilor Băncii Naționale ar exista o dorință reală de a reduce amenințările la adresa cetățenilor și a economiei Republicii Moldova, atunci ar urma o serie de cerințe și recomandări, însă Banca Națională a mers în sens invers.

De remarcat e și faptul că decizia BNM contravine în totalitate politicii Uniunii Europene privind sprijinirea circulației legale a criptomonedelor. Actualmente, UE negociază și se pregătește pentru adoptarea pe deplin a regulamentului MiCA, care stabilește mecanisme unice de reglementare a piețelor digitale și a criptomonedelor. În luna ianuarie 2020, a intrat în vigoare cea de-a Cincea Directivă a UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor (AMILD5), care recomandă companiilor crypto europene să efectueze identificarea clientului (Know your customer) prin analogie cu băncile și alte instituții financiare. De atunci, companiile crypto din UE sunt obligate să se înregistreze la autoritățile de supraveghere, să identifice clienții, să monitorizeze tranzacțiile acestora și să raporteze autorităților despre tranzacțiile suspecte.

Țările din UE iau propriile măsuri. În anul 2018, Comisia Valorilor Mobiliare și a Bursei din Cipru a anunțat crearea unui centru inovațional specializat în cadrul unui program de stimulare a businessului și de creare a unui cadru de reglementare pentru tehnologiile de transformare, inclusiv blockchain și activele digitale. De mai bine de patru ani, Estonia eliberează licență de activitate cu criptomonede, crescând treptat cerințele față de participanții profesioniști de pe piață. Până astăzi, peste 2000 de companii din Estonia au primit licență.

Și în Republica Moldova este în curs de elaborare un document care are menirea de a reglementa situația privind circulația criptomonedei. Acesta este elaborat de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din Republica Moldova (SPCSB).

„Acum, examinăm un proiect de lege cu privire la reglementarea tranzacțiilor în criptomonedă și, posibil, până la sfârșitul acestei luni, în parlament va apărea o inițiativă legislativă. Aceasta va prevedea introducerea unui sistem de raportare pentru respectivii operatori de sisteme de plată, astfel încât Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor să poată monitoriza”, a comunicat Andrian Munteanu, vicedirectorul SPCSB.

Însă după ce BNM a anunțat interdicția, apare un șir de întrebări referitoare la modul în care vor putea funcționa „operatorii sistemelor de plăți”. Nu e clar până la urmă, cum va funcționa legea propriu-zisă, pentru că prin menținerea poziției actuale a autorității de reglementare, circulația legală a criptomonedei în Republica Moldova este imposibilă în principiu. Revenirea situației la un ritm constructiv este imposibilă fără anularea deciziei BNM din 28 octombrie.

De fapt, Banca Națională a instituit interdicția operațiunilor cu criptomonedă fără nicio coordonare cu alte instituții ale statului. „În Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe nu s-a discutat vreun proiect cu privire la interzicerea tranzacțiilor cu criptomonedă pentru operatorii sistemelor de plăți în bani electronici”, a comunicat Dumitru Alaiba, care a fost la șefia comisiei înainte de a fi numit în funcția de ministru al economiei.

Interdicția Băncii Naționale a Moldovei de a efectua operațiuni cu criptomonede îi afectează direct pe deținătorii acestora, care cumpără și vând active virtuale în mod legal. Conform estimărilor operatorilor de pe piață, numărul acestora variază de la 50 până la 70 mii de persoane. Cu toate acestea, decizia BNM nu vizează nicicum piața neagră și cea gri de criptomonedă, pentru că acestea funcționează în afara sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova și în afara vizorului autorităților competente.

Artiom Vasiliev, directorul companiei Bpay, menționează că „pentru a desfășura orice activitate legală, dar mai ales cu criptomonedă, o întreprindere are nevoie de un cont curent la o bancă sau la un furnizor de servicii de plată nebancar, însă după decizia BNM, nicio instituție financiară nu va deschide asemenea conturi. Practic, upă decizia Băncii Naționale, nici nu poate fi vorba despre circulația legală a activelor virtuale în Republica Moldova”.

Potrivit diverselor estimări, volumul fondurilor care trec prin conturile deschise de furnizorii bancari și nebancari până la introducerea interdicției BNM a constituit câteva milioane de euro pe lună. Un astfel de volum de plăți neînsemnat pentru sistemul financiar al Republicii Moldova este justificat în mare parte de cerințele stricte ale instituțiilor financiare înaintate clienților în cazul efectuării operațiunilor. Unele bănci au refuzat să efectueze tranzacții legate de criptomonede și până la interdicția oficială.

În plus, în Republica Moldova este interzisă exploatarea criptomonedei. Comisia Națională pentru Situații Excepționale a emis o asemenea decizie ca fiind una dintre măsurile de economisire a energiei electrice în perioada de criză.

Justificând introducerea interdicției privind tranzacțiile cu active virtuale, Banca Națională a atras atenția și asupra volatilității înalte a criptomonedei. În opinia autorității de reglementare, acest lucru amenință deținătorii și operatorii de pe piață cu piederi financiare. Însă prin decizia sa, care consolidează, mai degrabă, piața tenebră decât cea legală, BNM a pus cetățenii țării în situația de a alege: fie să renunțe definitiv la criptomonede, fie să-și asume riscul de a „profita” de ofertele de pe piața neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Feb. 2023, 05:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Feb. 2023, 05:47 // Actual //  Lupu Eduard

Vestea despre un presupus balon spion chinez care plutește deasupra SUA i-a făcut pe mulți să se întrebe de ce Beijingul ar dori să folosească un instrument relativ nesofisticat pentru supravegherea continentului american.

China a spus că balonul, observat deasupra statului Montana, este doar o „navă civilă” care a deviat de la ruta planificată, dar SUA suspectează că este un dispozitiv de „supraveghere la înaltă altitudine”. Oricare ar fi capacitățile acestui balon, SUA au considerat amenințarea suficient de serioasă pentru a amâna vizita secretarului de stat Antony Blinken în China, care urma să aibă loc pe 5 și 6 februarie.

Baloanele sunt una dintre cele mai vechi forme de tehnologie de supraveghere. Armata japoneză le-a folosit pentru a lansa bombe incendiare în SUA în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, au fost utilizate pe scară largă de SUA și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Mai recent, SUA s-ar fi gândit să adauge baloane de mare altitudine la rețeaua de supraveghere a Pentagonului.

Aceste dispozitive aeriene zboară în general la o altitudine de peste 20 de kilometri, aceasta fiind de două ori mai mare decât altitudinea de croazieră a aeronavelor comerciale și dincolo de limita suveranității aeronautice a statelor. Aceste baloane arată ca niște dirijabile și sunt alimentate de baterii de lungă durată sau panouri solare. Acestea sunt capabile să poarte o sarcină utilă între 50 și 250 de kg.

Baloanele sunt încă o modalitate ieftină de a obține informații

„În viitor, vom avea baloane deasupra capului timp de mai multe luni, ceea ce ar putea duce la un cost mai mic decât în spațiu”, spune generalul Frédéric Parisot, adjunctul șefului forțelor aeriene franceze.

Experții militari spun că utilizarea baloanelor de mare altitudine reprezintă o modalitate de spionaj mai ieftină decât utilizarea sateliților. Ele se dirijează doar prin schimbarea altitudinii, folosind computere pentru a calcula puterea și direcția curenților de aer, în diferitele straturi ale atmosferei. Pe lângă supraveghere, dirijabilele pot transporta însă și bombe.

Potrivit The Guardian, în 2019, armata americană a folosit până la 25 de baloane experimentale de mare altitudine, alimentate cu energie solară, pentru a efectua teste de supraveghere pe arii extinse. Acestea au fost echipate cu radare de înaltă tehnologie, concepute pentru a urmări simultan mai multe vehicule, pe timp de zi sau de noapte. Au fost folosite pentru a monitoriza traficul de droguri și potențialele amenințări la adresa securității interne.

Secretarul de stat Antony Blinken spune că „decizia Chinei de a trimite un balon de supraveghere deasupra Statelor Unite este „un gest de neacceptat și iresponsabil”. „Este o violare a suveranității noastre, este o violare a legislației internaționale. De aceea, i-am transmis în această dimineață lui Wang Yi, responsabilul de politici externe al Chinei că îmi amân vizita”, a spus el.

Oficialii Pentagonului au subliniat că balonul chinez „nu reprezintă o amenințare militară sau fizică pentru oameni”. Totuși, președintele american Joe Biden a refuzat să atace dispozitivul de teamă să nu producă daune sau victime la sol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău