Moldova Agroindbank este laureata concursului Marca Comercială a Anului 2021, fiind premiată cu trei distincții importante pentru proiectele unice și rezultatele merituoase în activitate.
Astfel, palmaresul băncii a fost completat cu premiile:
Mercuriul de Aur la categoria „Servicii financiare”, nominalizarea „Business online” pentru aplicația MAIBank;
Medalie de Aur la categoria „Servicii financiare”, nominalizarea „Debutul Anului” pentru Cardurile GAMA;
Diplomă de onoare la categoria „Întreprinderi mari”, nominalizarea „Implementarea standardelor de integritate în sectorul privat”.
Distincția pentru Integritate este confirmarea faptului că banca depune maxim eforturi în implementarea standardelor de integritate în cadrul companiei, iar prin exemplul său și bunele practici diseminate, facilitează şi încurajează dezvoltarea acestora în sectorul privat.
„Sunt extrem de mândră pentru premierea MAIB în cadrul concursului Implementarea standardelor de integritate în sectorul privat. Această diplomă reconfirmă faptul că Banca, sub supravegherea Consiliului și cu efortul fiecărui angajat, are implementate cele mai înalte standarde de etică și integritate. De-a lungul celor 7 ani, de când în MAIB este funcțional Departamentul Conformitate, ne-am propus elaborarea, dezvoltarea celor mai exigente cerințe din domeniul Eticii și a Conformității. Pot doar să afirm că această distincție este aprecierea unei activități continue, consistente și exigente a funcției Conformitate și, desigur, a fiecărui angajat MAIB!”, a menționat Stela Recean, Vicepreședinte al Comitetului de Conducere MAIB, responsabilă de Divizia Conformitate și Legalitate.
În decembrie anul trecut, MAIB a lansat colecția de carduri GAMA, primele carduri cu cashback la orice cumpărătură. Beneficiile noilor carduri și feedback-ul clienților au fost analizate și apreciate de juriul concursului, desemnând MAIB câștigătoare la nominalizarea „Debutul Anului”, încununând astfel cea mai reușită lansare a mărcii comerciale pe piața autohtonă.
„Despre cardurile GAMA aș putea vorbi la nesfârșit, pentru că sunt un produs unic în Moldova, cu beneficii multiple pentru clienți și parteneri. Prin această serie exclusivă de carduri, MAIB contribuie la dezvoltarea unei economii cashless în Republica Moldova, răsplătind clienții pentru fiecare achitare cu cardul”, a declarat Aliona Stratan, Prim-vicepreședintele MAIB, cu ocazia primirii Medaliei de aur.
Al treilea premiu cucerit de MAIB este la categoria „Business online” pentru dezvoltarea funcționalităților aplicației MAIBank. Criteriul de apreciere în cadrul respectivei nominalizări a constituit strategia de marketing orientată spre promovarea online, creșterea numărului de consumatori și a volumului de vânzări. Doar în primele luni ale anului peste 60 de mii de noi utilizatori MAIBank s-au înrolat în aplicație, numărul operațiunilor, dar și a funcționalităților disponibile fiind în creștere mereu.
„Atât numărul în continuă creștere a utilizatorilor MAIBank, cât și acest premiu la categoria Business online reprezintă o reconfirmare suplimentară că avansăm în direcția corectă în ceea ce ține de digitalizare și tendințe moderne în banking.
Dedic aceste premii echipei Moldova Agroindbank, care dezvoltă procesele bancare pentru a aduce confort, siguranță, rapiditate și flexibilitate clienților în interacțiunea cu produsele și serviciile MAIB. De asemenea, le mulțumesc clienților pentru alegere, încredere și pentru că ne motivează să avansăm Împreună la Nivelul Următor”, a adăugat Aliona Stratan, Prim-vicepreședintele MAIB.
Echipa MAIB este mândră de aprecierile cucerite pentru rezultatele obținute într-un an pandemic plin de provocări, dar care au impulsionat transformarea digitală a băncii, lansarea de noi produse și servicii bancare și au consolidat adeziunea MAIB la cele mai înalte standarde de integritate. Aceste realizări ar fi fost imposibile fără susținerea clienților și a acționarilor MAIB, pentru care, din numele echipei, ne exprimăm aprecierea și mulțumim.
Despre MAIB
Moldova Agroindbank este banca comercială nr.1 în Republica Moldova, fiind apreciată de prestigioase jurii de experți naționali și internaționali. În 2021, pentru al doilea an consecutiv, MAIB a obţinut titlul „Best Digital Bank Moldova”, oferit de Global Banking and Finance Review. Totodată, MAIB a fost desemnată „Cea mai bună bancă în Moldova” de Revista Global Finance, distincție revendicată și în 2020.
Mai mulți de fermieri din nordul și centrul Republicii Moldova au ajuns victimele uneia dintre cele mai elaborate scheme de insolvabilitate simulate din ultimii ani, având în centru gruparea de companii controlate, direct sau din umbră, de omul de afaceri Alexandr Tatarciuc, prezentat de agricultori drept „milionarul țepar din agricultură”.
Documentele examinate, declarațiile producătorilor și plângerile depuse la instituțiile statului conturează același mecanism: contracte fictive, cesiuni circulare, datorii inventate între companii afiliate și trecerea intenționată în insolvabilitate pentru a scăpa de achitarea obligațiilor către fermieri.
Potrivit datelor obținute de redacția BANI.MD și analizate, SRL Agrounire, companie prin care au fost operate cele mai multe tranzacții, a acumulat datorii uriașe în primele șase luni ale anului 2025, după care, în august, a depus cerere introductivă de insolvabilitate, în calitate de administrator fiind desemnat Dumitru Cucu, care la fel este implicat în diferite litigii legate de dosare de insolvabilitate. În paralel, Agrounire era controlată prin intermediul fondatorului unic SRL Agrika, iar în structura operațională apăreau repetat legături cu SRL Wetrade, companie renumită în piață ca distribuitor de inputuri agricole. În demersul depus de unii creditori la Serviciul Fiscal de Stat, se arată că, la momentul depunerii cererii de insolvabilitate, Agrounire declara datorii comerciale de peste 70 milioane lei, dar cifrele prezentate erau incorecte sau umflate artificial, ceea ce ridică suspiciuni de inducere în eroare a instanței.
Fermierii raportează pierderi masive. Doar Agrostoc are de recuperat 9,9 milioane de lei pentru floarea-soarelui livrată, iar Florplus Agro – 2,5 milioane lei, conform datelor confirmate public de companie. În aceeași situație, se află și alți fermieri care au livrat marfă către compania Agrounire.
În demersurile lor, creditorii atrag atenția asupra faptului că Agrounire și-a construit intenționat un volum uriaș de datorii fictive față de companii afiliate, în special față de SRL Wetrade, pentru a-și diminua artificial expunerea față de creditorii reali. Un exemplu ilustrativ este creanța Wetrade față de de Agrounire inclusă în lista creditorilor cu o sumă mai mare de 26 milioane lei, dar în instanță vine și se validează doar cu peste 200 mii lei. Anume această sumă de iure ar duce Agrounire în insolvabilitate, dar de fapt aceste datorii de peste 26 milioane lei nici nu există. Referitor la contractele de cesiune semnate între Agrounire și Wetrade, comunicăm că s-a depistat că Wetrade nu a primit acele peste 40 de milioane lei cesionate în decurs de 3 săptămâni pînă la depunerea cererii introductive, cele menționate confirmă că de fapt banii au fost transferați de la Agrounire la Wetrade cu mult timp înainte și pentru a astupa aceste găuri, s-au semnat în fugă aceste contracte de cesiune prin care s-au cesionat creanțe tot de la debitori insolvabili, care probabil nu se vor încasa niciodată, astfel prin această mișcare cu contractele de cesiune de peste 40 milioane lei, Agrounire a tranferat banii fermierilor către Wetrade.
Într-o declarație publică, deputata Ana Țurcan-Oboroc afirmă că „din 41 de milioane de lei datorii reale către fermieri, compania a încercat să scape printr-o simulare de insolvență, folosind creditori falși și contracte de cesiune inventate”. Deputata precizează că unele tranzacții interne, în special cele dintre Agrounire și Wetrade, sunt suspecte: deși se declarau datorii de 26 milioane de lei, în instanță Wetrade susține doar 200.000 lei, ceea ce indică un posibil caracter fictiv al creanțelor. În plus, există cesiuni semnate între companii afiliate în perioada în care Agrounire se pregătea deja să depună cererea de insolvabilitate – inclusiv un act de verificare a datoriilor între Agrounire și SESVANDERHAVE N.V./S.A., datat 18 august 2025, exact în perioada premergătoare procedurii.
Un alt set de documente relevă că Tatarciuc, prin compania Organic Land, a semnat în 2023 cesiuni de datorii în valoare de 3,7 milioane lei către Agrounire, deși debitorul cedat – CAP Plantserv Agro – era deja în insolvență, ceea ce ridică întrebări suplimentare asupra realității acestor creanțe. Fermierii susțin că astfel de operațiuni demonstrează caracterul intenționat al insolvabilității și tentativa de a dilua masa credală cu datorii false.
Deputatul Sergiu Stefanco afirmă că prin intermediul Agrounire, compania Wetrade „a deposedat mai mulți fermieri”, iar valoarea totală a pagubei depășesc zeci de milioane de lei. Acesta face apel la fermieri să nu mai elibereze marfa fără încasarea plății, în lipsa unor mecanisme legale de protecție a producătorilor agricoli.
Din documente reiese și o cronologie suspectă: notificarea către Serviciul Fiscal privind intenția de a declara insolvabilitatea a fost transmisă pe 12 august 2025, însă în zilele următoare, Agrounire a continuat să semneze contracte, să accepte cesiuni de datorii și să declare creanțe de zeci de milioane, consolidând artificial volumul obligațiilor. Plata taxei de stat pentru deschiderea procedurii a fost făcută tot pe 8 august, semn că decizia era planificată înainte de acumularea unor noi datorii.
Fermierii afectați acuză că schema este tipică: compania cumpără masiv marfă în sezonul agricol, acumulează datorii, direcționează activele către companii afiliate, umflă masa credală cu datorii fictive și apoi declară insolvabilitatea, lăsând producătorii fără nicio șansă reală de recuperare a banilor. Mulți dintre cei păgubiți afirmă că Tatarciuc a repetat această schemă prin mai multe firme. În cazul Agrounire, masa credală reală ar depăși 41 de milioane de lei – bani pe care fermierii îi consideră pierduți, în lipsa unei intervenții legislative.
În Parlament au început deja discuțiile despre modificarea legii insolvabilității, pentru a preveni astfel de fraude. Deputata Ana Țurcan-Oboroc afirmă că „este o crimă să sărăcești intenționat un fermier deja aflat în pragul falimentului”, anunțând elaborarea unor amendamente care să oprească schemele de insolvabilitate fictivă, să limiteze abuzurile administratorilor și să împiedice companiile afiliate să acapareze masa credală.
Până atunci, fermieri rămân fără bani, fără marfă – un nou episod dureros într-un sector agricol deja fragilizat de prețuri mici, costuri ridicate și lipsă de protecție juridică.
Holdingul Wetrade este controlat de Alexandr Tatarciuc (41,8%), fiul acestuia (8,1%), Mihail Vainer (45%) și Vladimir Chirilov (5%). În 2024, grupul a raportat un profit de 9,1 milioane lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane lei, profitul fiind cu 54% mai mic decât în anul precedent.
Redacția BANI.MD a adresat o serie de întrebări administrației companiei WE TRADE, controlată de omul de afaceri Alexandr Tatarciuc, privind relațiile comerciale și financiare cu SRL Agrounire, inclusiv diferențele dintre creanțele declarate și cele validate în instanță, contractele de cesiune semnate în perioada premergătoare declarării insolvabilității, precum și acuzațiile fermierilor și ale unor deputați referitoare la umflarea artificială a masei credale și direcționarea banilor proveniți din marfa agricolă livrată de producători.
Întrebările au fost expediate pe e-mail administrației WE TRADE, iar redacția va publica punctul de vedere al companiei imediat ce acesta va fi recepționat.
1.Cum explicați diferența majoră dintre creanța de peste 26 milioane de lei declarată inițial de Wetrade față de SRL Agrounire și suma de aproximativ 200.000 lei validată ulterior în instanță? Cine a calculat inițial această datorie și pe ce documente?
2.A primit efectiv Wetrade sumele de peste 40 de milioane de lei invocate în contractele de cesiune semnate cu Agrounire în perioada premergătoare declarării insolvabilității? Dacă da, când și prin ce instrumente financiare? Dacă nu, de ce aceste cesiuni au fost totuși semnate?
3.Care a fost rolul concret al Wetrade în relația comercială și financiară cu SRL Agrounire în anul 2025, inclusiv în contextul acumulării rapide a datoriilor și al pregătirii procedurii de insolvabilitate?
4.Ați cunoscut sau ați fost informați despre intenția Agrounire de a depune cerere de insolvabilitate în momentul semnării contractelor de cesiune și al acceptării creanțelor provenite de la debitori deja insolvabili?
5.De ce Wetrade a acceptat cesiuni de creanță provenite de la companii aflate deja în insolvență, care aveau șanse minime sau inexistente de recuperare a banilor?
6.Având în vedere structura de proprietate a grupului Wetrade și legătura directă cu Alexandr Tatarciuc, cum asigurați independența deciziilor comerciale și lipsa conflictelor de interese în relațiile cu firmele afiliate?
7.Ați inițiat sau intenționați să inițiați acțiuni interne sau externe de audit pentru a clarifica legalitatea tranzacțiilor cu Agrounire și impactul acestora asupra fermierilor afectați?
