Ingredinte pentru o vară perfectă! Dumitru Coslet despre vinurile care se consumă vara și unde mergem la o degustație

Pentru a avea o vară perfectă nu ai nevoie de multe ingrediente. Fie că mergi în vacanță sau petreci timpul cu familia sau prietenii, un vin de calitate va fi mereu binevenit. Pentru a afla ce vinuri se consumă în perioada de vară am luat legătura cu Dumitru Coslet, care este un „wine lover” (n.r. – iubitor de vin) și ambassadorul vinurilor Purcari. El are în grija sa vinul, analiza, servirea și educarea. De asemenea, Dumitru a recomandat și câteva locații unde putem merge pentru o degustație în Chișinău, precum și sfaturi despre cum putem alege un vin.

Pentru perioada de vară Dumitru Coslet recomandă vinurile albe proaspete, Sauvignon Blanc, Pinot Grigio, Light Rose, roșii nebaricate, vinuri necorpolente, Glou-glou.

Foto: Facebook

Potrivit lui Dumitru în Chișinău există mai multe locații unde putem merge pentru a face o degustare. Iată câteva dintre ele:

InVino

Embrago Wine

Vinoteca Wine.md

Purcari Wine Bar

Foto: Facebook

Înainte de a merge la o degustație Dumitru recomandă să avem o viziune clară asupra evenimentului. De asemenea, este foarte important să știm cine va fi prezent la eveniment.

„Este necesară o viziune clară asupra evenimentului. Să fie un stil. Și să nu uităm de contingent. Trebuie să știm sigur cine o să fie prezent.”

În opinia lui Dumitru vinurile nu se clasifică în rele și bune, acestea fie sunt pe gustul tău fie nu. Iar pentru a alege un vin trebuie să ții cont de mai mulți factori.

„Nu consider că vinurile se separă în vinuri bune și vinuri rele. Mai degrabă, vinuri pe gustul meu și nu. Pentru a alege un vin trebuie de informat, trebuie de experimentat, trebuie de mers la cât mai multe degustari, trebuie să ne înțelegem stilul nostru.”

#vara #vin #recomandari #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.