Trucul folosit de infractorii cibernetici pentru a scăpa de pedepse. Ce spun experții

În tărâmul cibernetic, lupta între criminali și autorități se dezlănțuie de ani de zile.

În ciuda naturii anonime a criptomonedelor, zeci de criminali cibernetici au fost prinși în ultimii doi ani datorită noilor tehnici capabile să-și urmărească fondurile în jurul blockchain-ului criptomonedelor.

Pe darknet a fost lansat un nou serviciu ce oferă infractorilor o modalitate de a verifica cât de „curate” sunt monedele lor digitale.

„Vedem că infractorii încep să lupte împotriva analizei blockchain și acest serviciu este o premieră”, a explicat dr. Tom Robinson, om de știință șef și fondator al furnizorului de analize Elliptic, care a descoperit site-ul web.

„Se numește Antinalysis, iar infractorii își pot verifica propriile portofele Bitcoin și pot vedea dacă vreo asociere cu activitate infracțională ar putea fi semnalată de autorități”, a spus dr. Robinson.

Elliptic spune că descoperirea arată cât de sofisticate sunt rețelele de criminalitate cibernetică și cât de îngrijorați sunt criminalii de a fi prinși.

„Este o tehnică foarte valoroasă. Dacă fondurile dvs. sunt afectate, puteți face mai multe spălări și puteți încerca să eliminați această asociere cu activitatea criminală până când aveți monede curate”, a spus el.

Dr. Robinson spune că este o nouă tendință care ar putea face munca lor și cea a forțelor de ordine mai dificile. Dar, din fericire, cercetătorii săi care l-au testat spun că serviciul nu funcționează foarte bine în acest moment.

„De fapt, nu a fost foarte bun în identificarea legăturilor către site-uri criminale. Cu toate acestea, inevitabil se va îmbunătăți în timp. Deci, cred că va fi o capacitate semnificativă pentru infractori și spălători de bani în viitor”.

Guvernele din întreaga lume, inclusiv în China, Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie, încearcă să se lupte cu problema tot mai mare a spălării banilor prin criptomonede.

Au existat unele arestări de profil înalt datorită urmăririi criptomonedelor – cum ar fi adolescentul american Graham Ivan Clark, care se află în prezent în închisoare pentru că a creat unul dintre cei mai mari hacks din rețelele sociale.

Clark a găsit o modalitate de a prelua conturile de Twitter ale zeci de vedete, inclusiv Kim Kardashian, Elon Musk, Bill Gates și Joe Biden.

Clark și echipa sa de hackeri au postat apoi pe un anunț pentru o înșelătorie cu criptomonede, primind sute de transferuri de la public în speranța că vor încasa din falsul cadou.

În doar câteva ore, Clark a câștigat peste 100.000 de dolari și a început procesul de mutare a fondurilor pentru a-și ascunde urmele.

Nu a funcționat. În foaia de acuzație împotriva sa, Departamentul de Justiție al SUA a spus că ofițerii „au analizat cu succes blockchain-ul și tranzacțiile Bitcoin anonimizate, permițând identificarea” hackerilor.

Clark, acum în vârstă de 18 ani, a pledat vinovat și execută trei ani într-o închisoare din Florida.

O altă tendință care privește autoritățile este utilizarea sporită a așa-numitelor monede de confidențialitate. Acestea sunt criptomonede precum Monero care oferă mai mult anonimat decât monedele obișnuite precum Bitcoin.

În unele cazuri de extorcare, hackerii cer acum victimelor să plătească folosind aceste monede în schimbul unei reduceri.

Din nou, aceasta este o tendință care încă nu a decolat pe deplin și Kim Grauer, director de cercetare la firma de analiză a criptomonedelor Chainalysis, spune că această metodă are dezavantaje pentru infractori.

„Monedele de confidențialitate nu au fost adoptate în măsura în care ne putem aștepta. Motivul principal este că nu sunt la fel de lichide ca Bitcoin și alte criptomonede.

Criptomoneda este utilă numai dacă puteți cumpăra și vinde bunuri și servicii sau puteți încasa bani în mainstream, iar acest lucru este mult mai dificil cu monedele de confidențialitate.”

#truc #hacker #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.