Ucraina năruie speranța Chișinăului! Kievul ia în calcul interzicerea exporturilor de energie în Moldova

Ucraina ia în calcul interzicerea exporturilor de energie electrică către țările vecine, așteptându-se să fie nevoită să ia măsuri de raționalizare a consumului iarna aceasta din cauza opririi producției la centrala nucleară de 6.000 MW de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ca urmare a preluării controlului asupra acesteia de către trupele ruse de ocupație.

Dacă acest lucru se va întâmpla, cel mai mult ar avea de suferit Republica Moldova, scrie publicația britanică de specialitate ICIS.

Alimentarea cu electricitate a Moldovei depinde covârșitor de centrala pe gaze de 2.500 MW Cuciurgan din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. Însă această dependență a fost redusă după ce, alături de Ucraina, Moldova s-a desprins energetic anul acesta de spațiul ex-sovietic, cele două țări sincronizându-și sistemele energetice de cel al Europei occidentale, ceea ce a stimulat și importurile de energie din Ucraina.

″Devine limpede că, odată cu startul sezonului de încălzire, infrastructura critică va fi principala țintă (a atacurilor rusești – n.r.). Ministerul Energiei și industria de profil fac tot ce le stă în putință pentru a preveni consecințele potențiale ale atacurilor cât mai repede posibil. Ucraina este interesată să își majoreze exporturile de electricitate. Cu toate acestea, în condiții de război, e dificil să prevezi orice scenariu. Prioritatea rămâne alimentarea cu energie a ucrainenilor″, a declarat pentru ICIS o sursă apropiată Ministerului Energiei de la Kiev.

Comunitatea Energiei, organizația internațională creată pentru cooperare și pentru armonizarea legislației în domeniu între țările UE și câteva state ex-sovietice și din Balcani, a atras atenția Ucrainei că, din informațiile sale, primul vecin către care exporturile de energie vor fi interzise de către Kiev va fi chiar Republica Moldova, de la 1 octombrie, ceea ce ar reprezenta o formă de discriminare.

″Suntem în mod special îngrijorați cu privire la Moldova, care, potrivit informațiilor noastre, ar urma să fie tăiată de la electricitatea ucraineană pe 1 octombrie, înaintea altor părți. Dincolo de implicațiile juridice, acest lucru prejudicia în mod aparte sistemul energetic moldovenesc și pe clienții săi. După cum știți, Moldova se află într-o situație de extremă dependență în ceea ce privește alimentarea cu electricitate și s-a bazat pe schimburile comerciale cu Ucraina în proporție semnificativă în ultimele luni″, se arată într-o scrisoare adresată de Comunitatea Energiei ministrului de resort al Ucrainei German Galușenko, citată de ICIS.

#Energie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.