Ucraina năruie speranța Chișinăului! Kievul ia în calcul interzicerea exporturilor de energie în Moldova

Ucraina ia în calcul interzicerea exporturilor de energie electrică către țările vecine, așteptându-se să fie nevoită să ia măsuri de raționalizare a consumului iarna aceasta din cauza opririi producției la centrala nucleară de 6.000 MW de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ca urmare a preluării controlului asupra acesteia de către trupele ruse de ocupație.

Dacă acest lucru se va întâmpla, cel mai mult ar avea de suferit Republica Moldova, scrie publicația britanică de specialitate ICIS.

Alimentarea cu electricitate a Moldovei depinde covârșitor de centrala pe gaze de 2.500 MW Cuciurgan din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. Însă această dependență a fost redusă după ce, alături de Ucraina, Moldova s-a desprins energetic anul acesta de spațiul ex-sovietic, cele două țări sincronizându-și sistemele energetice de cel al Europei occidentale, ceea ce a stimulat și importurile de energie din Ucraina.

″Devine limpede că, odată cu startul sezonului de încălzire, infrastructura critică va fi principala țintă (a atacurilor rusești – n.r.). Ministerul Energiei și industria de profil fac tot ce le stă în putință pentru a preveni consecințele potențiale ale atacurilor cât mai repede posibil. Ucraina este interesată să își majoreze exporturile de electricitate. Cu toate acestea, în condiții de război, e dificil să prevezi orice scenariu. Prioritatea rămâne alimentarea cu energie a ucrainenilor″, a declarat pentru ICIS o sursă apropiată Ministerului Energiei de la Kiev.

Comunitatea Energiei, organizația internațională creată pentru cooperare și pentru armonizarea legislației în domeniu între țările UE și câteva state ex-sovietice și din Balcani, a atras atenția Ucrainei că, din informațiile sale, primul vecin către care exporturile de energie vor fi interzise de către Kiev va fi chiar Republica Moldova, de la 1 octombrie, ceea ce ar reprezenta o formă de discriminare.

″Suntem în mod special îngrijorați cu privire la Moldova, care, potrivit informațiilor noastre, ar urma să fie tăiată de la electricitatea ucraineană pe 1 octombrie, înaintea altor părți. Dincolo de implicațiile juridice, acest lucru prejudicia în mod aparte sistemul energetic moldovenesc și pe clienții săi. După cum știți, Moldova se află într-o situație de extremă dependență în ceea ce privește alimentarea cu electricitate și s-a bazat pe schimburile comerciale cu Ucraina în proporție semnificativă în ultimele luni″, se arată într-o scrisoare adresată de Comunitatea Energiei ministrului de resort al Ucrainei German Galușenko, citată de ICIS.

#Energie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.