Ucraina năruie speranța Chișinăului! Kievul ia în calcul interzicerea exporturilor de energie în Moldova

Ucraina ia în calcul interzicerea exporturilor de energie electrică către țările vecine, așteptându-se să fie nevoită să ia măsuri de raționalizare a consumului iarna aceasta din cauza opririi producției la centrala nucleară de 6.000 MW de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ca urmare a preluării controlului asupra acesteia de către trupele ruse de ocupație.

Dacă acest lucru se va întâmpla, cel mai mult ar avea de suferit Republica Moldova, scrie publicația britanică de specialitate ICIS.

Alimentarea cu electricitate a Moldovei depinde covârșitor de centrala pe gaze de 2.500 MW Cuciurgan din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. Însă această dependență a fost redusă după ce, alături de Ucraina, Moldova s-a desprins energetic anul acesta de spațiul ex-sovietic, cele două țări sincronizându-și sistemele energetice de cel al Europei occidentale, ceea ce a stimulat și importurile de energie din Ucraina.

″Devine limpede că, odată cu startul sezonului de încălzire, infrastructura critică va fi principala țintă (a atacurilor rusești – n.r.). Ministerul Energiei și industria de profil fac tot ce le stă în putință pentru a preveni consecințele potențiale ale atacurilor cât mai repede posibil. Ucraina este interesată să își majoreze exporturile de electricitate. Cu toate acestea, în condiții de război, e dificil să prevezi orice scenariu. Prioritatea rămâne alimentarea cu energie a ucrainenilor″, a declarat pentru ICIS o sursă apropiată Ministerului Energiei de la Kiev.

Comunitatea Energiei, organizația internațională creată pentru cooperare și pentru armonizarea legislației în domeniu între țările UE și câteva state ex-sovietice și din Balcani, a atras atenția Ucrainei că, din informațiile sale, primul vecin către care exporturile de energie vor fi interzise de către Kiev va fi chiar Republica Moldova, de la 1 octombrie, ceea ce ar reprezenta o formă de discriminare.

″Suntem în mod special îngrijorați cu privire la Moldova, care, potrivit informațiilor noastre, ar urma să fie tăiată de la electricitatea ucraineană pe 1 octombrie, înaintea altor părți. Dincolo de implicațiile juridice, acest lucru prejudicia în mod aparte sistemul energetic moldovenesc și pe clienții săi. După cum știți, Moldova se află într-o situație de extremă dependență în ceea ce privește alimentarea cu electricitate și s-a bazat pe schimburile comerciale cu Ucraina în proporție semnificativă în ultimele luni″, se arată într-o scrisoare adresată de Comunitatea Energiei ministrului de resort al Ucrainei German Galușenko, citată de ICIS.

#Energie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a stârnit reacții ironice după ce a comparat confortul trenului modernizat care circulă spre Iași cu cel al trenurilor de mare viteză din Japonia.

Invitat la emisiunea „Puterea a patra” de la N4, oficialul a declarat că experiența de călătorie nu ar fi cu mult diferită. „Trenul care circulă astăzi la Iași este un tren nou modernizat. Am circulat la Tokyo — confortul din trenul care merge la Iași nu este diferit față de cel care circulă în Tokyo cu viteza de 350 km la oră”, a afirmat Bolea.

Declarația vine însă pe fundalul unei realități mult mai puțin futuriste. Potrivit raportului TEN-T 2023–2025, calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică: întreaga rețea de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este foarte degradată.

În prezent, trenurile din Moldova circulă cu aproximativ 48% din viteza pentru care a fost proiectată infrastructura, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h — departe de standardele trenurilor de mare viteză invocate de ministru.

Rețeaua feroviară operațională are 1.232 km de linii principale, toate neelectrificate, cu linie simplă și ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) lipsește complet, iar progrese reale de modernizare nu au fost înregistrate în ultimii ani, arată raportul.

În aceste condiții, comparația făcută de ministru a fost primită cu sprâncene ridicate în mediul public, unde diferența dintre vitezele de 80 km/h din Moldova și 350 km/h din Japonia rămâne, cel puțin deocamdată, mai mare decât distanța Chișinău–Tokyo.