Ucraina năruie speranța Chișinăului! Kievul ia în calcul interzicerea exporturilor de energie în Moldova

Ucraina ia în calcul interzicerea exporturilor de energie electrică către țările vecine, așteptându-se să fie nevoită să ia măsuri de raționalizare a consumului iarna aceasta din cauza opririi producției la centrala nucleară de 6.000 MW de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ca urmare a preluării controlului asupra acesteia de către trupele ruse de ocupație.

Dacă acest lucru se va întâmpla, cel mai mult ar avea de suferit Republica Moldova, scrie publicația britanică de specialitate ICIS.

Alimentarea cu electricitate a Moldovei depinde covârșitor de centrala pe gaze de 2.500 MW Cuciurgan din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. Însă această dependență a fost redusă după ce, alături de Ucraina, Moldova s-a desprins energetic anul acesta de spațiul ex-sovietic, cele două țări sincronizându-și sistemele energetice de cel al Europei occidentale, ceea ce a stimulat și importurile de energie din Ucraina.

″Devine limpede că, odată cu startul sezonului de încălzire, infrastructura critică va fi principala țintă (a atacurilor rusești – n.r.). Ministerul Energiei și industria de profil fac tot ce le stă în putință pentru a preveni consecințele potențiale ale atacurilor cât mai repede posibil. Ucraina este interesată să își majoreze exporturile de electricitate. Cu toate acestea, în condiții de război, e dificil să prevezi orice scenariu. Prioritatea rămâne alimentarea cu energie a ucrainenilor″, a declarat pentru ICIS o sursă apropiată Ministerului Energiei de la Kiev.

Comunitatea Energiei, organizația internațională creată pentru cooperare și pentru armonizarea legislației în domeniu între țările UE și câteva state ex-sovietice și din Balcani, a atras atenția Ucrainei că, din informațiile sale, primul vecin către care exporturile de energie vor fi interzise de către Kiev va fi chiar Republica Moldova, de la 1 octombrie, ceea ce ar reprezenta o formă de discriminare.

″Suntem în mod special îngrijorați cu privire la Moldova, care, potrivit informațiilor noastre, ar urma să fie tăiată de la electricitatea ucraineană pe 1 octombrie, înaintea altor părți. Dincolo de implicațiile juridice, acest lucru prejudicia în mod aparte sistemul energetic moldovenesc și pe clienții săi. După cum știți, Moldova se află într-o situație de extremă dependență în ceea ce privește alimentarea cu electricitate și s-a bazat pe schimburile comerciale cu Ucraina în proporție semnificativă în ultimele luni″, se arată într-o scrisoare adresată de Comunitatea Energiei ministrului de resort al Ucrainei German Galușenko, citată de ICIS.

#Energie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.