Ucraina obligă consumatorii industriali să importe 80% din energie. Prețuri speculative. Chișinăul spune stop Kievului

Începând cu 1 iunie, Guvernul Ucrainei a majorat ponderea procentuală minimă a importurilor de energie necesară pentru consumatorii industriali de la 50% la 80%, pentru a le garanta alimentarea neîntreruptă cu electricitate. Anterior, această pondere fusese de 30% până în septembrie 2023 și a fost crescută la 50% în octombrie.

Măsura a fost adoptată ca urmare a distrugerilor provocate de agresiunea militară rusă, care au scos din funcțiune unități de generare de circa 9.000 MW, forțând autoritățile să raționalizeze curentul electric prin întreruperi programate. Scopul este de a minimiza întreruperile pentru populație și de a asigura alimentarea continuă pentru spitale și facilități militare.

Mari consumatori industriali, precum ArcelorMittal și Metinvest, au protestat împotriva deciziei, care le crește costurile de producție și a fost adoptată fără consultare prealabilă. GMK Center, un think-tank ucrainean, menționează că aceștia au cerut revenirea la ponderea de 50%, fără succes momentan. Interpipe Steel, pentru care energia reprezintă 25% din costurile totale, a avertizat că măsura ar putea duce la creșterea speculativă a prețurilor la energia importată.

Aceste schimbări afectează și piețele de energie din România și Republica Moldova. Energocom, principalul furnizor moldovenesc, a observat o cerere speculativă din partea companiilor ucrainene. Moldelectrica a suspendat transferul de energie către Ucraina pentru a proteja piața internă, citând creșterea consumului și temperaturile extreme drept cauze.

În luna iunie 2024, prețul mediu spot al energiei în Ucraina a fost de peste 112 euro/MWh, cel mai mare din Europa. România și Ungaria au furnizat aproape 60% din importurile de energie ale Ucrainei în această lună. Ucraina și-a dublat importurile de electricitate din mai în iunie, atingând un nivel record de 850 GWh. În plus, Ucraina negociază cu UE creșterea capacității de import de la 1.700 MW la 2.200 MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#cost #Energie #import #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.