UE pregătește reducerea facturilor la energie: electricitatea ar putea fi taxată mai puțin decât gazul

Uniunea Europeană pregătește un nou plan pentru reducerea facturilor la energie, care prevede taxe mai mici pentru electricitate comparativ cu gazele naturale, dar și schimbări importante în modul de calcul al costurilor din facturile consumatorilor. Măsurile apar într-un proiect de regulament al Comisiei Europene, consultat de ansa.it, care urmează să fie prezentat oficial la mijlocul lunii iulie și face parte din planul „Accelerate EU”, lansat în aprilie.

Potrivit documentului, statele membre își vor putea stabili în continuare propriile cote de impozitare, însă vor fi obligate să mențină energia electrică mai avantajoasă fiscal decât gazele naturale. Bruxelles-ul consideră că această măsură ar putea accelera tranziția către consumul de energie electrică și ar reduce dependența de combustibili fosili.

Comisia Europeană vrea totodată să încurajeze consumul de energie în afara orelor de vârf, atunci când electricitatea este mai ieftină și presiunea asupra rețelelor este mai mică. În acest sens, executivul european propune ca până în 2030 cel puțin 50% dintre consumatori să fie dotați cu contoare inteligente, iar până în 2033 procentul să ajungă la 65%.

Noile reguli ar putea schimba și modul în care sunt calculate tarifele de rețea, care reprezintă aproximativ un sfert din factura medie la energie. Bruxelles-ul propune introducerea unor tarife diferențiate în funcție de orele de consum, dar și criterii noi pentru evaluarea eficienței operatorilor de rețea.

În același timp, Comisia Europeană ia în calcul utilizarea fondurilor de coeziune pentru finanțarea investițiilor în infrastructura energetică și modernizarea rețelelor electrice.

La nivel european, implementarea contoarelor inteligente este deja avansată în mai multe state. În regiunea EU27+3, care include și Marea Britanie, Norvegia și Elveția, au fost instalate peste 195 de milioane de contoare inteligente, ceea ce înseamnă o rată de penetrare de aproximativ 65–70%.

Printre liderii europeni la acest capitol se numără Suedia, Danemarca, Italia, Finlanda, Estonia, Letonia, Luxemburg, Spania și Portugalia, unde rata de instalare a contoarelor inteligente depășește 99% în gospodării. Aproape de acest nivel se află și Slovenia și Franța.

La polul opus se află Germania, unde implementarea contoarelor inteligente rămâne foarte redusă, cu un procent estimat la doar aproximativ 2%, deși autoritățile germane au început recent noi proiecte de modernizare.

#facturi la curent #Energie electrică #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina