Veniturile statului au stagnat în prima jumătate a anului. Încasările din iunie s-au prăbușit cu aproape 46%

09 Iun. 2026, 09:28
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Iun. 2026, 09:28 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Veniturile administrate de Ministerul Finanțelor în primele șase luni ale anului 2026 au rămas practic la nivelul celor din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor operative ale instituției.

În perioada ianuarie–iunie, la buget au fost acumulate venituri în valoare de 30,93 miliarde de lei, cu doar 30,6 milioane de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Astfel, nivelul încasărilor reprezintă 99,9% din cel înregistrat anul trecut.

Datele arată însă o evoluție neuniformă. În timp ce Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal au raportat creșteri ale încasărilor, acestea au fost compensate de reducerea puternică a categoriei „alte venituri”.

Serviciul Fiscal a colectat 15,07 miliarde de lei, cu 2,02 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, iar încasările vamale au ajuns la 17,62 miliarde de lei, în creștere cu 1,19 miliarde de lei. În schimb, alte venituri au scăzut de la 3,43 miliarde la 762 milioane de lei, ceea ce reprezintă un declin de aproape 78%.

Totodată, luna iunie a adus o diminuare a încasărilor. Veniturile totale au constituit 895,6 milioane de lei, față de 1,64 miliarde de lei în iunie 2025, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 749 milioane de lei sau 45,5%.

Potrivit raportului, încasările medii zilnice din ianuarie–iunie au fost de 294,6 milioane de lei, practic la același nivel cu cele 294,8 milioane de lei înregistrate în perioada similară a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Iun. 2026, 10:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Iun. 2026, 10:28 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană pregătește un nou plan pentru reducerea facturilor la energie, care prevede taxe mai mici pentru electricitate comparativ cu gazele naturale, dar și schimbări importante în modul de calcul al costurilor din facturile consumatorilor. Măsurile apar într-un proiect de regulament al Comisiei Europene, consultat de ansa.it, care urmează să fie prezentat oficial la mijlocul lunii iulie și face parte din planul „Accelerate EU”, lansat în aprilie.

Potrivit documentului, statele membre își vor putea stabili în continuare propriile cote de impozitare, însă vor fi obligate să mențină energia electrică mai avantajoasă fiscal decât gazele naturale. Bruxelles-ul consideră că această măsură ar putea accelera tranziția către consumul de energie electrică și ar reduce dependența de combustibili fosili.

Comisia Europeană vrea totodată să încurajeze consumul de energie în afara orelor de vârf, atunci când electricitatea este mai ieftină și presiunea asupra rețelelor este mai mică. În acest sens, executivul european propune ca până în 2030 cel puțin 50% dintre consumatori să fie dotați cu contoare inteligente, iar până în 2033 procentul să ajungă la 65%.

Noile reguli ar putea schimba și modul în care sunt calculate tarifele de rețea, care reprezintă aproximativ un sfert din factura medie la energie. Bruxelles-ul propune introducerea unor tarife diferențiate în funcție de orele de consum, dar și criterii noi pentru evaluarea eficienței operatorilor de rețea.

În același timp, Comisia Europeană ia în calcul utilizarea fondurilor de coeziune pentru finanțarea investițiilor în infrastructura energetică și modernizarea rețelelor electrice.

La nivel european, implementarea contoarelor inteligente este deja avansată în mai multe state. În regiunea EU27+3, care include și Marea Britanie, Norvegia și Elveția, au fost instalate peste 195 de milioane de contoare inteligente, ceea ce înseamnă o rată de penetrare de aproximativ 65–70%.

Printre liderii europeni la acest capitol se numără Suedia, Danemarca, Italia, Finlanda, Estonia, Letonia, Luxemburg, Spania și Portugalia, unde rata de instalare a contoarelor inteligente depășește 99% în gospodării. Aproape de acest nivel se află și Slovenia și Franța.

La polul opus se află Germania, unde implementarea contoarelor inteligente rămâne foarte redusă, cu un procent estimat la doar aproximativ 2%, deși autoritățile germane au început recent noi proiecte de modernizare.