UE trage linia: Oligarhii ruși, forțați să aleagă între afaceri în Rusia și ridicarea sancțiunilor

Pentru a fi eliminați de pe listele de sancțiuni, oligarhii ruși trebuie să renunțe complet la afacerile din Rusia. Această cerință a fost formulată de reprezentanții Consiliului UE în cadrul audierilor publice desfășurate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe 11 februarie, potrivit publicației RBC.

Cinci oligarhi ruși – Dmitri Pumpyanski, fost coproprietar al grupului „Sinara” și al Companiei Metalurgice de Țevi, Viktor Rașnikov, președintele Consiliului de Administrație al Combinatului Metalurgic Magnitogorsk (MMK), Dmitri Mazepin, fost proprietar al „Uralhim”, Herman Han, cofondator al „Alfa-Group”, și Tigran Hudaverdian, fost director general al Yandex – au contestat deciziile instanțelor UE care au menținut sancțiunile împotriva lor.

Aceștia sunt considerați „oameni de afaceri de prim rang care activează în Rusia”, contribuind la sectoarele economice care aduc venituri semnificative Federației Ruse. La întrebarea despre ce ar trebui să facă oligarhii pentru a fi scoși de pe listele de sancțiuni, Consiliul UE a oferit un răspuns clar: pe lângă o declarație publică împotriva invaziei ruse în Ucraina, aceștia trebuie să iasă complet și definitiv din economia rusă.

Aceasta presupune nu doar retragerea formală din funcții de conducere sau transferul activelor către terți, ci pierderea reală a controlului asupra acestora. De asemenea, oligarhii trebuie să demonstreze singuri că nu mai sunt „oameni de afaceri de prim rang” în Rusia, a subliniat Consiliul UE. Mai mult, vânzarea activelor dintr-o companie rusă și achiziționarea altora nu va fi acceptată drept criteriu suficient pentru eliminarea sancțiunilor.

Consiliul UE a indicat două căi posibile pentru ridicarea sancțiunilor: fie o decizie politică, în cazul în care persoana vizată acționează în conformitate cu obiectivele UE, fie o cale juridică, prin care oligarhul demonstrează că nu mai îndeplinește criteriile pentru includerea pe lista sancțiunilor.

Potrivit experților juridici, această clarificare oferită de Consiliul UE este o premieră. Până acum, ieșirea de pe listele de sancțiuni era asociată cu distanțarea de Rusia, declarații politice sau retragerea din funcții de conducere, dar vânzarea afacerilor ca unic criteriu nu fusese atât de clar definită.

Conform unei analize realizate de RTVI, cele mai multe cazuri de ridicare a sancțiunilor împotriva oligarhilor ruși au avut loc în jurisdicția UE, unde listele de sancțiuni sunt revizuite de două ori pe an, în martie și septembrie. Exemple recente includ ridicarea sancțiunilor pentru Dmitri Konov, fostul șef al „Eurohim”, Serghei Mndoiants, fost top-manager al „AFK Sistema”, și Alexandr Șulgîn, fost director general al Ozon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.