UE trage linia: Oligarhii ruși, forțați să aleagă între afaceri în Rusia și ridicarea sancțiunilor

18 Feb. 2025, 09:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2025, 09:39 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Pentru a fi eliminați de pe listele de sancțiuni, oligarhii ruși trebuie să renunțe complet la afacerile din Rusia. Această cerință a fost formulată de reprezentanții Consiliului UE în cadrul audierilor publice desfășurate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe 11 februarie, potrivit publicației RBC.

Cinci oligarhi ruși – Dmitri Pumpyanski, fost coproprietar al grupului „Sinara” și al Companiei Metalurgice de Țevi, Viktor Rașnikov, președintele Consiliului de Administrație al Combinatului Metalurgic Magnitogorsk (MMK), Dmitri Mazepin, fost proprietar al „Uralhim”, Herman Han, cofondator al „Alfa-Group”, și Tigran Hudaverdian, fost director general al Yandex – au contestat deciziile instanțelor UE care au menținut sancțiunile împotriva lor.

Aceștia sunt considerați „oameni de afaceri de prim rang care activează în Rusia”, contribuind la sectoarele economice care aduc venituri semnificative Federației Ruse. La întrebarea despre ce ar trebui să facă oligarhii pentru a fi scoși de pe listele de sancțiuni, Consiliul UE a oferit un răspuns clar: pe lângă o declarație publică împotriva invaziei ruse în Ucraina, aceștia trebuie să iasă complet și definitiv din economia rusă.

Aceasta presupune nu doar retragerea formală din funcții de conducere sau transferul activelor către terți, ci pierderea reală a controlului asupra acestora. De asemenea, oligarhii trebuie să demonstreze singuri că nu mai sunt „oameni de afaceri de prim rang” în Rusia, a subliniat Consiliul UE. Mai mult, vânzarea activelor dintr-o companie rusă și achiziționarea altora nu va fi acceptată drept criteriu suficient pentru eliminarea sancțiunilor.

Consiliul UE a indicat două căi posibile pentru ridicarea sancțiunilor: fie o decizie politică, în cazul în care persoana vizată acționează în conformitate cu obiectivele UE, fie o cale juridică, prin care oligarhul demonstrează că nu mai îndeplinește criteriile pentru includerea pe lista sancțiunilor.

Potrivit experților juridici, această clarificare oferită de Consiliul UE este o premieră. Până acum, ieșirea de pe listele de sancțiuni era asociată cu distanțarea de Rusia, declarații politice sau retragerea din funcții de conducere, dar vânzarea afacerilor ca unic criteriu nu fusese atât de clar definită.

Conform unei analize realizate de RTVI, cele mai multe cazuri de ridicare a sancțiunilor împotriva oligarhilor ruși au avut loc în jurisdicția UE, unde listele de sancțiuni sunt revizuite de două ori pe an, în martie și septembrie. Exemple recente includ ridicarea sancțiunilor pentru Dmitri Konov, fostul șef al „Eurohim”, Serghei Mndoiants, fost top-manager al „AFK Sistema”, și Alexandr Șulgîn, fost director general al Ozon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!