UE trage linia: Oligarhii ruși, forțați să aleagă între afaceri în Rusia și ridicarea sancțiunilor

Pentru a fi eliminați de pe listele de sancțiuni, oligarhii ruși trebuie să renunțe complet la afacerile din Rusia. Această cerință a fost formulată de reprezentanții Consiliului UE în cadrul audierilor publice desfășurate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe 11 februarie, potrivit publicației RBC.

Cinci oligarhi ruși – Dmitri Pumpyanski, fost coproprietar al grupului „Sinara” și al Companiei Metalurgice de Țevi, Viktor Rașnikov, președintele Consiliului de Administrație al Combinatului Metalurgic Magnitogorsk (MMK), Dmitri Mazepin, fost proprietar al „Uralhim”, Herman Han, cofondator al „Alfa-Group”, și Tigran Hudaverdian, fost director general al Yandex – au contestat deciziile instanțelor UE care au menținut sancțiunile împotriva lor.

Aceștia sunt considerați „oameni de afaceri de prim rang care activează în Rusia”, contribuind la sectoarele economice care aduc venituri semnificative Federației Ruse. La întrebarea despre ce ar trebui să facă oligarhii pentru a fi scoși de pe listele de sancțiuni, Consiliul UE a oferit un răspuns clar: pe lângă o declarație publică împotriva invaziei ruse în Ucraina, aceștia trebuie să iasă complet și definitiv din economia rusă.

Aceasta presupune nu doar retragerea formală din funcții de conducere sau transferul activelor către terți, ci pierderea reală a controlului asupra acestora. De asemenea, oligarhii trebuie să demonstreze singuri că nu mai sunt „oameni de afaceri de prim rang” în Rusia, a subliniat Consiliul UE. Mai mult, vânzarea activelor dintr-o companie rusă și achiziționarea altora nu va fi acceptată drept criteriu suficient pentru eliminarea sancțiunilor.

Consiliul UE a indicat două căi posibile pentru ridicarea sancțiunilor: fie o decizie politică, în cazul în care persoana vizată acționează în conformitate cu obiectivele UE, fie o cale juridică, prin care oligarhul demonstrează că nu mai îndeplinește criteriile pentru includerea pe lista sancțiunilor.

Potrivit experților juridici, această clarificare oferită de Consiliul UE este o premieră. Până acum, ieșirea de pe listele de sancțiuni era asociată cu distanțarea de Rusia, declarații politice sau retragerea din funcții de conducere, dar vânzarea afacerilor ca unic criteriu nu fusese atât de clar definită.

Conform unei analize realizate de RTVI, cele mai multe cazuri de ridicare a sancțiunilor împotriva oligarhilor ruși au avut loc în jurisdicția UE, unde listele de sancțiuni sunt revizuite de două ori pe an, în martie și septembrie. Exemple recente includ ridicarea sancțiunilor pentru Dmitri Konov, fostul șef al „Eurohim”, Serghei Mndoiants, fost top-manager al „AFK Sistema”, și Alexandr Șulgîn, fost director general al Ozon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.