UE vrea să reducă dependența de Rusia. Permite producerea energiei electrice din cărbune: Istoria a luat o altă turnură

07 Mart. 2022, 12:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Mart. 2022, 12:39 // Actual //  MD Bani

În contextul războiului din Ucraina și a situației tensionate a relațiilor UE-Rusia, Uniunea Europeană permite revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune, a anunțat vineri vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu implementarea Pactului Ecologic European, Frans Timmermans.

Potrivit lui Frans Timmermans, țările care intenționează să ardă cărbune ca alternativă la gazul rusesc ar putea face acest lucru în conformitate cu obiectivele UE în materie de climă și decarbonizare.

UE și multe dintre țările sale membre au susținut cu fermitate că gazul natural reprezintă o piatră de temelie în încercarea de decarbonizare a continentului, în încercarea de a reduce utilizarea cărbunelui, cel mai poluant combustibil fosil, și direcționarea către surse regenerabile.

Amintim că, în urmă cu o lună Comisia Europeană a aprobat includerea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor din tranziția spre decarbonizare.

„Lucrurile s-au schimbat. Nu există tabuuri în această situație. Istoria a luat o altă turnură săptămâna trecută și trebuie să ne adaptăm la această schimbare istorică”, a declarat Timmermans. „Polonia și alte câteva țări aveau planuri să renunțe la cărbune, apoi să utilizeze temporar gaze naturale și ulterior să treacă la surse regenerabile. Dacă aceste țări exploatează mai mult timp cu cărbune, dar apoi se mută imediat la surse regenerabile, ar putea fi încă în parametrii pe care i-am stabilit pentru politica noastră climatică comunitară”, a mai precizat vicepreședintele Comisiei Europene.

Mai mult de o treime din gazul european provine din Rusia. În privința acestui fapt, Timmermans a spus că UE trebuie să „încerce să renunțe la dependența de gazul rusesc  mult mai repede decât a anticipat”.

În acest scop, UE are în plan să lanseze în această săptămână un pachet de măsuri care urmărește să amortieze impactul pe termen scurt al întreruperii aprovizionării cu gaze rusești și să accelereze tranziția de la combustibilii fosili.

De altfel, Comisia Europeană vrea să impună statelor membre UE obligaţia de a-şi umple depozitele de gaze înainte de venirea fiecărei ierni, în ideea de a creşte stocurile şi a face faţă perturbărilor de aprovizionare.

Joia trecută, Agenția Internațională pentru Energie a publicat o analiză în care arată că Europa ar putea reduce importurile rusești de gaze naturale cu mai mult de o treime într-un an. O „opțiune pe termen scurt” ar fi trecerea de la energia pe gaz prin „folosirea sporită a flotei europene pe cărbune sau prin utilizarea combustibililor alternativi, cum ar fi petrolul, în cadrul centralelor electrice pe gaz existente”, se arată în comunicat. Dar agenția nu a recomandat această abordare, deoarece ar veni cu „compromisii semnificative”.

Între timp, mai multe state membre, printre care Italia și Polonia, au anunțat deja posibila redeschidere a unor centrale electrice pe cărbune.

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.