Rusia lui Putin decimată de sancțiunile internaționale s-a răzgândit. Permite importul de fructe din Moldova

07 Mart. 2022, 12:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Mart. 2022, 12:21 // Actual //  bani.md

Autoritatea fitosanitară din Federația Rusă Rosselhoznadzor susține, într-un comunicat de presă, că din 5 martie 2022 a anulat restricțiile la importul fructelor cu sâmburi din Republica Moldova și din alte cinci state.

Decizia a fost luată în raport cu întreprinderile care anterior aveau interdicție de import în Rusia și se aplică din 5 martie.

Autoritatea fitosanitară afirmă că restricțiile au fost anulate și la importul de pere din Bosnia și Herțegovina, fructe cu sâmburi și nuci din China, fructe cu seminţe sau sâmburi din Republica Moldova, fructe cu seminţe sau sâmburi din Serbia, cartofi din Bangladesh și mere din Azerbaidjan.

Rosselhoznadzor susţine că decizia a fost luată în baza unor analize a informațiilor, privind măsurile luate pentru prevenirea încălcării cerințelor fitosanitare.

În perioada ianuarie – 10 august 2021, Moldova a exportat în Rusia circa 113.000 tone de mere, arată datele Rosselihonadzor.

În 2020, Republica Moldova a exportat 208 209 tone de mere proaspete – în Kazahstan, Belarus, Federația Rusă, Mongolia și Uzbekistan, iar încă 1.839 de tone – în Bulgaria, Estonia, Letonia și România. De asemenea, au fost exportate 34.355 de tone de prune – în Federația Rusă, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Ucraina, Kazahstan, Mongolia și Croația. Alte 21.154 de tone de prune au fost exportate – în Austria Bulgaria, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.