ULTIMA ORĂ! A fost aprobată Politica bugetar-fiscală pentru 2023

Politica bugetar-fiscală pentru 2023 a fost aprobată în cadrul ședinței Guvernului de astăzi. Astfel, pentru anul 2023 au fost operate unele modificări.

„Politica bugetar-fiscală pentru anul 2023 vine să fortifice capacitatea Guvernului pentru a face față crizelor multiple cu care se confruntă Republica Moldova, totodată să susțină cetățenii și businessul.” a declarat Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Potrivit ministrului de Finanțe, principalele măsuri în politica bugetar fiscală pentru 2023 sunt țintite pe 4 obiective:

Crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor, inclusiv sporirea accesului businessului la lichidități;
Consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru protecția populației, dezvoltării afacerilor și infrastructurii;
Consolidarea veniturilor pentru autoritățile publice locale;
Îmbunătățirea cadrului de reglementare a procesului de conformare, raportare și achitare a impozitelor prin simplificarea, clarificarea și modificarea normelor existente.

Printre modificările operate se numără: introducerea cotei zero la impozitul pe venit pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii; amortizarea accelerată a investițiilor pentru întreprinderile mari; majorarea plafoanelor valorice a tichetelor de masă; prelungirea termenului de desfășurare a activității de comerț în bază de patentă până la 1 iulie 2023, etc.

De asemenea, principalele prevederi ai acestui act este faptul că pensiile în anul 2023 vor fi indexate cu 14%. Totodată, mai este prevăzut că salariile la toți bugetarii vor crește cu 1300 de lei, în 2023.

#politica bugetar fiscala #sedinta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.