ULTIMA ORĂ! A fost aprobată Politica bugetar-fiscală pentru 2023

Politica bugetar-fiscală pentru 2023 a fost aprobată în cadrul ședinței Guvernului de astăzi. Astfel, pentru anul 2023 au fost operate unele modificări.

„Politica bugetar-fiscală pentru anul 2023 vine să fortifice capacitatea Guvernului pentru a face față crizelor multiple cu care se confruntă Republica Moldova, totodată să susțină cetățenii și businessul.” a declarat Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Potrivit ministrului de Finanțe, principalele măsuri în politica bugetar fiscală pentru 2023 sunt țintite pe 4 obiective:

Crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor, inclusiv sporirea accesului businessului la lichidități;
Consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru protecția populației, dezvoltării afacerilor și infrastructurii;
Consolidarea veniturilor pentru autoritățile publice locale;
Îmbunătățirea cadrului de reglementare a procesului de conformare, raportare și achitare a impozitelor prin simplificarea, clarificarea și modificarea normelor existente.

Printre modificările operate se numără: introducerea cotei zero la impozitul pe venit pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii; amortizarea accelerată a investițiilor pentru întreprinderile mari; majorarea plafoanelor valorice a tichetelor de masă; prelungirea termenului de desfășurare a activității de comerț în bază de patentă până la 1 iulie 2023, etc.

De asemenea, principalele prevederi ai acestui act este faptul că pensiile în anul 2023 vor fi indexate cu 14%. Totodată, mai este prevăzut că salariile la toți bugetarii vor crește cu 1300 de lei, în 2023.

#politica bugetar fiscala #sedinta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.