Vremea rece majorează cererea de gaz în Europa

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au fluctuat miercuri dimineaţa, în condiţiile în care un val de temperaturi scăzute ar urma să ducă la creşterea cererii de gaze şi va demonstra cât de pregătită este Europa pentru iarnă în contextul livrărilor reduse de gaze ruseşti, transmite Bloomberg.

La hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, în jurul orei 08.42 a.m. cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau puţin modificate, la 138 euro pentru un Megawatt-oră, după ce au scăzut cu 1%.

Miercuri, cotaţiile la gaze au fluctuat, înregistrat mici scăderi şi creşteri. Europenii au început să-şi încălzească locuinţele şi companiile, în urma temperaturilor scăzute, în special în nordul continentului. De asemenea, producţia de energie eoliană în Marea Britanie este afectată de viteza scăzută a vânturilor, ceea ce va duce la majorarea cererii de gaze pentru generarea de electricitate.

Depozitele de gaze din Europa sunt relativ pline în această perioadă a anului şi livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) continuă să sosească. Dar încă se menţin riscurile deoarece vremea extrem de rece ar putea duce rapid la golirea stocurilor, lăsând continentul expus în cazul reducerii livrărilor, scrie Agerpres.

Traderii urmăresc cu atenţie evoluţia temperaturilor în Europa şi cât de mult se vor extinde temperaturile scăzute în Asia. În contextul livrărilor scăzute din Rusia, Europa este puternic dependentă de gazele naturale lichefiate, pe care regiunea le-a atras cu succes, în urma cererii reduse din partea marilor cumpărători asiatici.

Dar situaţia se schimbă deja, China a majorat luna trecută achiziţiile, după răcirea vremii, iar cererea pentru cărbune şi gaze a crescut.

Liderii europeni i-au îndemnat pe consumatori să facă economii la energie pentru a putea depăşi iarna. În plus, continentul încearcă să îşi extindă rapid infrastructura pentru a putea primi mai multe gaze lichefiate, iar Germania ar urma să inaugureze primul său terminal de import încă de luna aceasta.

#cerere #gaz #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).