Umbra șefului mafiot închis bântuie în fortăreața sa siciliană: „În acest oraș nu ne place să vorbim prea mult”

21 Ian. 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Ian. 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

Umbra șefului mafiei siciliene Matteo Messina Denaro, arestat luni la Palermo după 30 de ani de fugă, continuă să planeze asupra bastionului clanului său din Castelvetrano, unii dintre ei exprimându-și ușurarea, dar mulți locuitori rămânând tăcuți, potrivit reportajului AFP.

Unii oameni își exprimă ușurarea, dar mulți locuitori păstrează tăcerea. Când AFP le-a cerut oamenilor acestui oraș de aproape 30.000 de locuitori să reacționeze la arestarea „șefului”, care a ținut prima pagină a ziarelor internaționale, mulți trecători s-au ascuns în spatele umbrelelor sau s-au îndepărtat în grabă.

„În acest oraș nu ne place să vorbim prea mult”, murmură un bătrân înainte de a se strecura pe o ușă, vizibil exasperat de hoardele de jurnaliști care i-au invadat orașul.

„Mafia ucide, dar și tăcerea ucide”, a declarat Peppino Impastato, un jurnalist sicilian care a fost executat de Cosa Nostra în 1978 pentru că a denunțat omerta care guverna societatea siciliană.

Michele, un arhitect în vârstă de 39 de ani, însoțit de soția și copilul său, a fost și el reticent, înainte de a fi în cele din urmă convins să vorbească sub protecția anonimatului:
„Suntem foarte fericiți, în sfârșit s-a întâmplat ceea ce ar fi trebuit să se întâmple cu mult timp în urmă. Acum suntem noi cei care trebuie să ne schimbăm, întregul oraș, pentru că am fi putut deja să începem să ne schimbăm înainte de această arestare”, observă el cu o notă de amărăciune.

La 60 de ani, Matteo Messina Denaro, un asasin nemilos ajuns în fruntea unui imperiu criminal, dar acum bolnav de cancer, este considerat ultimul membru al vechii gărzi a Cosa Nostra, a cărei putere se întindea din vestul Siciliei până în capitala Palermo.

„Cutiile Pandorei”

După arestarea sa, primarul orașului, Enzo Alfano, este prudent: „Cu siguranță s-a întors o pagină, dar nu putem spune în niciun caz că mafia a fost învinsă. „Nu trebuie să lăsăm garda jos”, a insistat el într-un interviu acordat AFP în biroul său cu vedere spre piața principală din centrul istoric.

Castelvetrano „vrea să se elibereze de această pătură de plumb care i-a împiedicat pe atât de mulți dintre locuitorii săi să respire” și „să se prezinte în fața ochilor lumii așa cum este: un oraș frumos, cu un parc arheologic” datând din timpul dominației grecești, situl Selinunte, care aliniază un șir de temple somptuoase în fața mării.

În timp ce centrul istoric arată bine, împrejurimile sunt într-o stare proastă: drumuri sparte, clădiri pe jumătate construite, gunoaie aruncate în natură…

Finanțele orașului, cândva administrate direct de către stat din cauza infiltrării mafiei, sunt în stare de ruină. Primarul se bazează pe turiști pentru a umple cuferele.
Primarul cu barbă albă speră, de asemenea, că „se va face lumină asupra identității celor care l-au ajutat să se ascundă”.

Nașul, condamnat de mai multe ori în contumacie la închisoare pe viață și deținut într-o închisoare de înaltă securitate de pe continent, a refuzat joi să depună mărturie la oricare dintre procesele în care este implicat.
Marta Capaccioni, o activistă antimafia în vârstă de 23 de ani, se așteaptă ca statul „să-l facă pe șef să colaboreze, deoarece nu este un executor, ci unul dintre principalii lideri ai Cosa Nostra care cunoaște multe secrete, în special despre atacurile asupra judecătorilor antimafia Falcone și Borsellino” din 1992.

Tânăra, care locuiește în Palermo, a vrut să vină să vadă ascunzătoarea nașului, care a fost descoperită săptămâna aceasta într-o clădire mică, anonimă, dar confortabilă, în Campobello di Mazzara, la aproximativ zece kilometri de Castelvetrano.

„Ar deschide atâtea cutii ale Pandorei despre țara noastră și despre partidele politice care au colaborat cu mafia”, spune ea, întrebându-se în același timp cum a reușit cel mai căutat infractor din Italia să scape atât de mult timp de poliția care s-a adunat în zonă în ultimele zile.

„Este o rușine că această persoană a fost fugară timp de 30 de ani, cu siguranță cu protecție, și a putut să trăiască liniștit în orașul său natal”, deplânge ea situația.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.