Zaharova s-a zburlit la șeful spionilor de la Chișinău și îi oferă lecții de democrație

20 Ian. 2023, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2023, 16:25 // Actual //  bani.md

Într-o postare pe canalul său de Telegram, Maria Zaharova purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova a venit cu o reacție în adresa Chișinăului, după ce SIS-ul a blocat două site-uri cu conținut rusesc.

„Îndemnăm Chişinăul să se abţină să facă paşi care nu au nimic în comun cu adevărata libertate şi cu democraţia şi să ridice interdicţiile discriminatorii asupra difuzării mass-media ruse şi a celor în limba rusă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.

Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a ordonat joi blocarea a două website-uri de ştiri ruse, Eadayli.com şi Bloknot.ru. Această decizie constituie un nou pas către „expulzarea conţinutului şi a mass-media în limba rusă din spaţiul informaţional” al Republicii Moldova, a remarcat Zaharova.

Ea a amintit că din luna februarie anul trecut, când a început campania militară rusă în Ucraina, autorităţile de la Chişinău au interzis o serie de emisiuni cu programe în limba rusă şi au revocat licenţele a şase posturi de televiziune care emiteau exclusiv în limba rusă.

„Toate acestea se fac pe fundalul unei activităţi deschis antiruseşti în ţară (în Republica Moldova n.red) din partea mass-media ucrainene şi occidentale”, a mai menţionat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Potrivit Moscovei, măsurile împotriva presei ruse sunt o încălcare a drepturilor minorităţilor naţionale în Republica Moldova, ţară care a impus starea de urgenţă după declanşarea războiului în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!