Cum vrea Grosu să ademenească businessmenii români și nemți să treacă Prutul

Aflat la București, președintele Parlamentului, Igor Grosu a invitat investitorii români și germani să vină în Republica Moldova să investească. Avem nevoie de mult mai multe investiții, care să aducă expertiză, să deschidă locuri de muncă, să genereze profit și salarii bune.

În context, vreau să remarc activitatea economică a celor aproape 2000 de întreprinderi românești și germane în Republica Moldova, dar și piețele de desfacere ale acestor două țări, care sunt absolut cruciale pentru prosperitatea țării noastre. Comerțul exterior al Republicii Moldova cu România și Germania a însumat peste 3 miliarde USD în primele 11 luni ale anului 2022.

„Știu, decizia de a investi într-o țară nouă este una pragmatică. Investitorii au nevoie de siguranță, dar au și mai mare nevoie de reguli clare de joc, transparență și previzibilitate în țara gazdă. Dar noi, zi după zi facem pași rapizi pentru a recupera timpul pierdut timp de decenii, pentru a accelera acele reforme de care au nevoie atât investitorii străini, cât și companiile locale. Oamenii de afaceri nu au timp de pierdut. Nici noi nu avem timp de pierdut”, spune Grosu.

Potrivit lui, Republica Moldova este în plin avânt de digitalizare a serviciilor pentru antreprenori. Facem asta nu pentru că ar fi cumva în vogă, ci pentru că anume asta oferă claritate și rapiditate, reduce birocrația și riscul corupției.

„Deja am digitalizat principalele servicii pe care le solicită antreprenorii. În sfârșit, în Republica Moldova poți să îți deschizi online o afacere sau să o reorganizezi. Știu, asta e demult o normalitate în alte țări. Însă noi vrem să recuperăm timpul pierdut și oferim condiții europene de lucru investitorilor”, a mai spus președintele Parlamentului.

Grosu a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese și în ceea ce privește accesul la finanțare. Am votat în Parlament o nouă politică fiscală prin care nu vom impozita venitul ÎMM-urilor decât atunci când acesta va fi distribuit ca și dividende. Pentru companiile mari am introdus conceptul de amortizare accelerată. Aceste două măsuri au un obiectiv comun – să atragă noi investiții și să accelereze investițiile companiilor prezente.

În ceea ce privește capitalul uman, mai spune președintele Parlamentului, am lansat vara trecută reforma universităților, prin care vom consolida mai multe universități și instituții de cercetare din țară. Vom investi zeci de milioane de euro doar în următorii doi ani în îmbunătățirea condițiilor de studii și creșterea salariilor personalului din universități.

Tot la nivel de capital uman, a intrat în vigoare reforma ajutorului social, prin care stimulăm persoanele apte de muncă, care profită de ajutoarele sociale, să se angajeze în câmpul muncii. Cunoaștem foarte bine necesitatea enormă de forță de muncă pentru fabricile și uzinele din țara noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #business #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.