Un aliat de al lui Putin din inima Europei, din ce în ce tot mai izolat! Nu mai are aliați

14 Mart. 2023, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mart. 2023, 10:04 // Actual //  bani.md

Ungaria este din ce în ce mai singură în cadrul sistemului de alianțe occidentale. Premierul Viktor Orbán a contestat deseori curentul european, însă odată cu izbucnirea războiului în Ucraina și-a pierdut și cel mai important sprijin: guvernul polonez.

Nu e de mirare atunci că premierul a afirmat, în timpul discursului său din februarie privind starea naţiunii, că nu are aliați, scrie euronews.com.

Vorbind despre război și tancurile germane Leopard 2 livrate în Ucraina, Orbán a declarat: „Celelalte țări au crezut că dacă germanii nu ar putea rezista presiunilor externe, atunci niciunul nu va reuși. ​​Și, de fapt, au trecut din tabăra păcii în cea a războiului”.

Ultimul obstacol pus acum de guvernul ungar este amânarea continuă a ratificării aderării Suediei și Finlandei la NATO.

Un expert consideră că acest lucru face ca Ungaria să fie mai izolată ca niciodată.

Ungaria și democrația sa ”înapoiată”

Péter Krekó, director al think tank-ului „Capital politic”, explică: „Pare destul de clar că, deși Ungaria nu primește fonduri UE, două state membre care au criticat deseori Ungaria pentru democraţia sa „înapoiată”, e vorba de Finlanda și Suedia, se confruntă acum din partea Ungariei cu un fel de pedeapsă și șantaj”.

Profesorul universitar Zoltán Szenes, care a fost și șeful Statului Major al Armatei Ungare, consideră că vetoul Budapestei asupra reuniunilor la nivel ministerial ale Comitetului NATO-Ucraina ar putea fi un punct de fricțiune și mai important decât amânarea ratificării celor două țări scandinave.

„Din punctul de vedere al Alianţei, această întârziere este o problemă tehnică. Adevărata problemă este cum putem rezolva situaţia cu Ucraina, supusă acum unei presiuni importante şi care îşi modifică legile în funcţie de cerinţele Uniunii Europene. Cred că această problemă va fi în curând pe ordinea de zi și atunci, poate că acest punct dureros pentru NATO, va fi în sfârșit rezolvat”, explică Zoltán Szenes.

În prezent, Parlamentul Ungariei va vota la sfârșitul lunii martie dacă va sprijini, sau nu aderarea Suediei și Finlandei la NATO.

Oficial, guvernul susține cu fermitate propunerea de aderare, prezentată pentru prima dată în iulie anul trecut.

Corespondentul Euronews de la Budapesta, Ádám Magyar:

„Am fi vrut să-l întrebăm pe șeful politicii externe al Ungariei, Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe, care este poziția Ungariei în cadrul NATO și al Uniunii Europene, însă ministerul nu a răspuns solicitării noastre”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.