Un brand de fițe atinge apogeul în 2024 – vânzări de 4 miliarde de euro

17 Feb. 2025, 13:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2025, 13:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Hermès a prezentat raportul financiar pentru 2024 la sfârșitul săptămânii trecute, iar acesta a arătat că vânzările înregistrate au fost peste așteptări.

Grupul francez de lux a anunțat că vânzările au atins 4 miliarde de euro în al patrulea trimestru, o creștere de 18%. În plus, Hermès a obținut venituri de 15,2 miliarde de euro anul trecut.

Drept urmare, toți cei 25.000 de angajați ai Hermès vor primi un bonus de 4.500 de euro, potrivit Business Insider, citat de antena3.ro.

„Fidel angajamentului său ca angajator responsabil și dorinței sale de a împărtăși roadele creșterii cu toți cei care contribuie zilnic la aceasta, Hermès va acorda un bonus de 4.500 de euro tuturor angajaților săi”, se precizează într-un comunicat al companiei.

Hermès a făcut un obicei din a oferi bonusuri de sfârșit de an angajaților săi, iar suma a crescut constant în ultimii cinci ani. Compania a oferit un bonus de 1.250 de euro după rezultatele financiare din 2020, apoi un bonus de 3.000 de euro în anul următor.

Bonusul a fost majorat la 4.000 de euro după rezultatele financiare din 2022 și 2023.

„În 2024, într-un context economic și geopolitic mai incert, performanța solidă a rezultatelor atestă puterea modelului Hermès și agilitatea echipelor casei, cărora le mulțumesc călduros”, a declarat vineri Axel Dumas, președintele executiv al Hermès.

Rezultatele financiare ale companiei reprezintă un punct luminos în industria de lux, unde unele companii s-au confruntat cu dificultățile unei piețe în declin în 2024. Prețurile acțiunilor LVMH, Burberry și Kering au scăzut anul trecut.

Potrivit rapoartelor, consumatorii de lux din China și-au redus cheltuielile pe fondul unei crize economice, în timp ce inflația i-a determinat pe mulți americani să evite bunurile de lux scumpe. În Europa, incertitudinea politică i-a făcut pe cumpărători să ezite.

„50 de milioane de consumatori de lux fie au renunțat la piața bunurilor de lux, fie au fost forțați să o părăsească în ultimii doi ani”, a declarat Claudia D’Arpizio, de la firma de consultanță Bain & Company, într-un raport din noiembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Sept. 2026, 10:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 10:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea accizelor și a TVA la carburanți ar putea părea o soluție simplă pentru temperarea prețurilor record la benzină și motorină, însă costurile pentru buget ar fi foarte mari, iar beneficiile ar ajunge în principal la gospodăriile cu venituri mai ridicate. Este concluzia economistului Adrian Lupușor, care avertizează asupra riscului unui „populism fiscal” într-un an în care deficitul bugetar este deja de circa 6% din PIB.

Potrivit economistului, principala cauză a scumpirii carburanților o reprezintă cotațiile internaționale, iar ponderea taxelor în prețul final a scăzut deja de la începutul anului. În cazul benzinei, aceasta s-a redus de la 47% la 38%, iar la motorină – de la 33% la 26%.

Lupușor susține că Republica Moldova are deja printre cele mai mici taxe pe carburanți din regiune. Acciza la motorină este de aproximativ 167 de euro pentru 1.000 de litri, aproape jumătate din nivelul minim de 330 de euro aplicat în Uniunea Europeană.

În aceste condiții, litrul de motorină costă în Republica Moldova aproximativ 1,7 euro, față de 1,9 euro în Bulgaria, 2 euro în România, 2,01 euro în Polonia și circa 2,2 euro media în Uniunea Europeană.

Economistul atrage însă atenția asupra unui alt aspect: prețul carburanților fără taxe rămâne relativ ridicat în Republica Moldova și nu este cu mult mai mic decât în alte state din regiune, deși costurile de operare ale stațiilor PECO ar trebui să fie mai reduse.

În acest context, Lupușor spune că este necesară și o analiză din partea Consiliului Concurenței privind gradul real de concurență de pe piața carburanților și existența unor eventuale înțelegeri anticoncurențiale.

Potrivit calculelor prezentate de economist, eliminarea completă a accizei la motorină ar reduce prețul cu aproximativ 4 lei pe litru, sau cu circa 11%, însă ar costa bugetul peste 3 miliarde de lei anual.

Reducerea TVA la 10% ar diminua prețul cu aproximativ 3 lei pe litru, dar ar crea un gol bugetar de aproximativ 1,6 miliarde de lei anual. Eliminarea completă atât a accizelor, cât și a TVA ar costa bugetul circa 8,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,1% din PIB sau aproximativ 10% din veniturile bugetului de stat.

„Fiecare leu de ieftinire a motorinei prin acciză costă bugetul circa 800 de milioane de lei pe an”, arată Lupușor, care susține că orice propunere de reducere a taxelor trebuie însoțită și de indicarea clară a sursei din care va fi acoperită pierderea de venituri.

Economistul mai spune că reducerea generalizată a TVA ar favoriza în special gospodăriile cu venituri mari. Cele mai bogate 20% dintre gospodării dețin 54 de automobile la 100 de gospodării și generează circa 70% din cheltuielile de transport, în timp ce cele mai sărace 20% au doar 19 automobile la 100 de gospodării.

Astfel, dintr-o eventuală reducere de TVA care ar costa statul 1,6 miliarde de lei, aproximativ un miliard de lei ar reveni indirect celor mai înstărite 20% dintre gospodării, iar sub 50 de milioane de lei ar ajunge la cele mai sărace 20%.

În opinia lui Lupușor, reducerea TVA este unul dintre cele mai ineficiente instrumente pe care Guvernul le-ar putea utiliza în actualele condiții.

În schimb, economistul propune o reducere temporară a accizei la motorină, activată doar atunci când cotațiile Platts depășesc un anumit prag și anulată automat atunci când acestea revin sub nivelul stabilit. O asemenea măsură ar putea fi finanțată din surplusul de TVA generat de scumpirea carburanților, estimat la 0,7–1,4 miliarde de lei.

O altă soluție ar fi sprijinirea țintită a categoriilor afectate cel mai mult: restituirea accizei pentru fermieri, compensarea unei sume pe litru pentru transportatori și acordarea unor plăți monetare suplimentare gospodăriilor vulnerabile.

Lupușor oferă și un exemplu: un miliard de lei distribuit celor aproximativ 620.000 de familii beneficiare ale programului „Ajutor la contor” ar însemna circa 1.600 de lei pentru fiecare familie. Aceeași sumă utilizată pentru reducerea accizei ar diminua prețul carburanților cu aproximativ 1,3 lei pe litru pentru toți consumatorii.

Economistul mai recomandă constituirea unor stocuri de urgență de carburanți și o investigație aprofundată a Consiliului Concurenței privind funcționarea pieței petroliere.