Un fost vicepreședinte Netflix a fost condamnat pentru luare de mită și spălare de bani

Fostul vicepreședinte Netflix pe departamentul de IT, Michael Kail, a fost condamnat de o curte federală din SUA. El are la activ nu mai puțin de 28 de acuzații de spălare de bani și luare de mită, scrie Business Insider.

În 2018 el a fost acuzat pentru că ar fi luat mită de la start-up-urile în domeniul tehnologiei pentru ca acestea să colaboreze cu Netflix. În total, Michael Kail ar fi încasat peste 500.000 de dolari de la cel puțin nouă companii, precum și acțiuni în cadrul acestora. Fostul vicepreședinte ar fi folosit acei bani pentru a-și cumpăra o casă în California, pe care acum trebuie să o cedeze guvernului federal.

De asemenea, Netflix l-a dat în judecată pe Michael Kail în 2014, atunci când acesta a ales să părăsească compania pentru a deveni șef al departamentului de informații la Yahoo. Atunci a fost acuzat de fraudă și încălcarea normelor interne. Conform Departamentului de Justiție al SUA, Michael Kail riscă o pedeapsă de maxim 20 de ani și o amendă 250.000 de dolari, dublul sumei obținute de el din infracțiune sau de dublul sumei pierdute de Netflix, oricare e mai mare, pentru a fiecare caz de mită în care este găsit vinovat.

În același timp, el riscă și o pedeapsă de maxim 10 ani și o amendă de 250.000 de dolari pentru fiecare caz de spălare de bani în care este găsit vinovat. Având în vedere cele menționate anterior, Kail și-ar putea petrece restul vieții după gratii.

#inchisoare #Netflix #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.