Un miliard de dolari din bani naziști ar putea fi ascunși într-un cont bancar din Elveția. 78 de ani păstrați în secret

02 Iul. 2022, 18:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iul. 2022, 18:55 // Actual //  bani.md

Acum, anchetatori din întreaga lume încearcă să găsească mai mult de un miliard de dolari jefuiți de naziști de la evrei, despre care se crede că ar fi ascunși într-un cont bancar secret.

O sumă colosală a fost căutată de mulți ani

Căutarea acestei averi a fost reluată, după ce o listă care conține numele a 12.000 de naziști, despre care se crede că ar fi fost distruși cu zeci de ani în urmă, a reapărut recent într-un depozit din Argentina, potrivit Metro.

Lista cuprinde numele foștilor naziști sau simpatizanți care au fugit din Germania în America de Sud, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

În plus, se menționează detalii despre toți cei care au transferat bani într-un cont din Elveția, care ar fi fost jefuiți de la evrei.

Avocați din toată lumea se străduiesc să recupereze averea pierdută în istorie, care a rămas ascunsă în contul secret al băncii Credit Suisse din Elveția, timp de 78 de ani.

„Credem că este foarte probabil ca aceste conturi bancare latente să dețină banii jefuiți de la victimele evreilor, în conformitate cu legile de la Nurnberg din anii ’30”, au spus oficialii Centrului Wisenthal într-o scrisoare adresată băncii Credit Suisse.

Cum vor fi recuperate fondurile?

Dr. Ariel Gelblung, care lucrează pentru Centrul Wisenthal, a precizat că „nu toți cei 12.000 de oameni de pe acea listă au transferat bani naziști, dar toți cei care au făcut acest lucru sunt pe acea listă. Banca trebuie să-și deschidă dosarele ca să putem investiga”.

Banca Credit Suisse a fost acuzată anterior că a acumulat averi secrete aparținând clienților implicați în tortură, trafic de droguri, spălare de bani și corupție din anii 1940 până în prezent.

Anchetatorii doresc acum să recupereze fondurile în numele supraviețuitorilor rămași ai holocaustului.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.