Moldovagaz s-a înglodat în datorii! Cere majorarea tarifului la gaz cu 45%

Populația ar urma să achite un tarif de 25,45 de lei (cu TVA) pentru un metru cub de gaz, cu 45% mai mult față de tariful existent cu începere din 1 iulie, dacă ANRE va aproba solicitarea Moldovagaz de ajustare a tarifelor.

Moldovagaz își justifică cererea de majorare a tarifului la gaz prin majorarea prețului de import al metanului.

„Consumatorii achită prețul mediu de furnizare pentru gazele naturale în valoarea de 848,77USD/1000 m3 or 16 254 lei/1000 m3, pe când doar prețul estimativ de achiziție gazelor naturale pentru luna iunie 2022 constituie 873,10USD/1000 m3 or 16 720 lei/1000 m3 și luna iulie – 988,61USD/1000 m3 or 18 932 lei/1000 m3, ceea ce nu acoperă nici costurile aferente achiziționării gazelor naturale, nici costurile serviciului de transport și distribuție a gazelor naturale, generând în continuare acumularea devierilor tarifare semnificative și totodată conducând la perturbarea funcționalității vitale ale întreprinderii, în scopul asigurării furnizării fiabile a gazelor naturale”, susține Moldovagaz în solicitarea depusă la ANRE.

Totodată, pentru obținerea venitului total reglementat necesar pe anul 2022, Moldovagaz a determinat devierile tarifare formate pe perioada ianuarie-iunie 2022 (venit ratat), calculate ca diferență de la veniturile obținute în perioada ianuarie-iunie 2022 și venitul reglementat necesar de a fi obținut de furnizorul de gaze naturale la tarife reglementate, pentru perioada respective în valoare de 2,8 miliarde de lei.

Moldovagaz susține că diferența dintre TVA din importul gazelor naturale și încasările de la consumatori a generat datorii de 117 mil. de lei.

Deputatul PAS, Vladimir Bolea, în cadrul emsiunii „Rezoomat”, s-a arătat convins că ANRE nu va da curs solicitării ANRE de majorare a tarifului la gaz, în condițiile în care tariful actual de 18,62 de lei pentru metrul cub a fost stabilt în avans.

#tarif #gaz #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația fiscală elenă va invita peste 20.000 de contribuabili greci să explice cum reușesc să cheltuiască mai mult decât câștigă la începutul anului 2024, în condițiile în care verificările încrucișate extinse la peste 3,8 milioane de contribuabili cu venituri declarate sub 10.000 de euro au dus la depistarea unor discrepanțe între venituri și cheltuieli, scrie Kathimerini.

Contribuabilii în cauză vor fi nevoiți să ofere câteva detalii fiscului, întrucât surse din Ministerul Economiei și Finanțelor Naționale și din administrația fiscală afirmă că este imposibil să trăiești, de exemplu, cu 250.000 de euro pe an și să declari un venit de 10.000 de euro.

Potrivit informațiilor, în această etapă, administrația fiscală a solicitat mai multe detalii de la instituțiile bancare, deoarece în unele cazuri discrepanțele înregistrate sunt uluitoare. De exemplu, au fost identificați unii contribuabili cu venituri zero, care, pe baza datelor bancare, prezintă cheltuieli mari prin intermediul cardurilor, având în același timp remitențe mari în conturile pe care le dețin în străinătate.

După finalizarea verificărilor suplimentare, unii contribuabili vor primi o fișă de verificare, iar altora li se va cere să demonstreze că nu există încălcări fiscale.

Cei care nu vor reuși, se vor confrunta cu verificări pentru veniturile și cheltuielile pe cinci ani, în timp ce vor fi aplicate impozitele și amenzile prevăzute în cazurile de ascundere a materiei impozabile.

După cum a spus șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), Giorgos Pitsilis, un total de 80 de milioane de date au fost încrucișate în 3,8 milioane de declarații fiscale pentru 2022 cu venituri familiale anuale de până la 10.000 de euro. Au fost identificați în total 440.000 de contribuabili cu discrepanțe, dintre care 420.000 aveau discrepanțe minore și pot fi verificați într-o a doua fază.

Prin compararea veniturilor declarate cu costul vieții, înregistrat electronic, AADE a urmărit să îi identifice pe cei care își ascund veniturile reale. Datele din conturile bancare, plățile cu cardul, facturile de electricitate, telefonia mobilă și o serie de informații privind diverse plăți au fost comparate cu veniturile declarate de contribuabili.