Un miliard de euro din buzunarul moldovenilor? Guvernul o propune din nou pe Domnica Manole la Curtea Constituțională

Guvernul Republicii Moldova a desemnat două candidaturi pentru funcția de judectori la Curtea Constituțională – Domnica Manole și Sergiu Litvinenco. Decizia vine în contextul în care ambii candidați sunt prezentați drept persoane cu experiență și competențe juridice pentru a asigura respectarea Constituției.

Totuși, candidatura Domnicăi Manole este umbrită de una dintre cele mai grave condamnări suferite de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în dosarul Seksimp Group SRL c. Moldovei. Potrivit deciziei Curții de la Strasbourg, Moldova riscă să achite despăgubiri de până la 997 milioane de euro, echivalentul a circa 20 de miliarde de lei, pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil și expropriere abuzivă.

Cazul vizează compania Seksimp Group SRL, deținută de omul de afaceri sloven Blaž Svetek, care a acuzat statul moldovean de confiscarea nejustificată a bunurilor, în urma unei proceduri judiciare desfășurate în lipsa pârâtului și fără notificare prealabilă. Instanțele din Moldova au permis executarea silită și vânzarea completă a activelor companiei, încălcând atât Articolul 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil), cât și Articolul 1 din Protocolul nr. 1 (dreptul la proprietate).

CEDO a acordat un termen de trei luni pentru o înțelegere amiabilă între părți. În lipsa unui acord, Curtea urmează să stabilească suma exactă a compensațiilor, care, potrivit cererii reclamantului, se ridică la aproape un miliard de euro – o sumă fără precedent care ar putea afecta grav bugetul public.

În paralel, Guvernul îl propune și pe fostul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco, cunoscut pentru implicarea sa în reforma justiției. Judecătorii Curții Constituționale sunt desemnați pentru un mandat de șase ani, sunt independenți și se supun exclusiv Constituției. Guvernul are dreptul să desemneze doi membri începând cu trei luni înainte de expirarea mandatului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#domnica #curte #numire #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile președintelui Republicii Moldova și ale prim-ministrului ar urma să fie majorate în cadrul reformei salarizării din sectorul bugetar. Ministrul Educației, Dan Perciun, consideră că actuala remunerare a celor mai înalți demnitari, de sub 20 de mii de lei lunar, nu corespunde responsabilităților funcțiilor pe care le ocupă. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, în contextul informațiilor potrivit cărora noua lege ar putea prevedea triplarea salariului șefului statului și dublarea celui al deputaților.

Întrebat despre eventualele majorări spectaculoase pentru conducerea țării, Dan Perciun a precizat că nu a văzut încă versiunea finală a proiectului și nu poate confirma cifrele vehiculate. Totuși, ministrul a apărat necesitatea unei revizuiri a salariilor pentru cele mai înalte funcții din stat.

„În cazul președintei chiar îmi pare de rizoriu să avem un salariu de sub 20.000 de lei”, a declarat Perciun.

Potrivit ministrului, salariile președintelui țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului au rămas practic înghețate ani la rând, în timp ce remunerarea altor categorii de funcționari și demnitari a fost ajustată.

Perciun a explicat că această situație este determinată de mecanismul de calcul prevăzut de actuala lege a salarizării. Deși președintele țării ocupă cea mai înaltă poziție în grila salarială, valoarea de referință utilizată pentru calculul remunerației a rămas la 1.400 de lei, ceea ce a menținut salariul la un nivel redus.

„De mult, sincer, cred eu, o creștere și o aranjare asumată logică a acestor plăți salariale”, a declarat ministrul, explicând că actuala remunerare nu reflectă complexitatea funcției prezidențiale.

Situația este similară și în cazul prim-ministrului. Dan Perciun a confirmat că șeful Guvernului are în prezent un salariu de sub 20.000 de lei, în condițiile în care miniștrii pot încasa peste 40.000 de lei lunar.

Ministrul Educației a explicat că această discrepanță a apărut după majorările operate anterior pentru angajații autorităților publice centrale, de care nu au beneficiat președintele țării, președintele Parlamentului și prim-ministrul.

În privința deputaților, Perciun a respins informațiile despre o eventuală dublare a veniturilor. Potrivit acestuia, schimbarea ar urma să vizeze mai degrabă structura remunerării decât creșterea efectivă a sumelor încasate.

Ministrul a explicat că, în prezent, salariul de bază al unui deputat este de aproximativ 20.000 de lei, însă parlamentarii beneficiază și de indemnizații pentru transport și asistență, astfel încât suma totală poate ajunge la 35.000–38.000 de lei lunar.

„Ceea ce o să se schimbe este că aceste indemnizații vor fi absorbite nemijlocit în salariu. Și în loc să fie date pe bucăți, vor fi date ca o singură plată salarială, așa cum avem noi toți”, a explicat Perciun.

Un alt argument invocat de ministru ține de contribuțiile sociale. În prezent, potrivit acestuia, pentru indemnizațiile de transport și asistență nu sunt achitate contribuții la bugetul asigurărilor sociale.

„Acei bani nu merg în fondul de pensii, nu merg nicăieri”, a afirmat ministrul, sugerând că includerea sumelor respective în salariu ar permite și impozitarea lor corespunzătoare.

Dan Perciun a recunoscut că majorarea salariilor celor mai înalți demnitari reprezintă un subiect politic sensibil, motiv pentru care ajustările au fost amânate de-a lungul anilor.

Declarațiile vin în contextul reformei sistemului unitar de salarizare din sectorul bugetar, pregătită de Ministerul Finanțelor. Proiectul a fost supus consultărilor publice în perioada 18 iunie – 2 iulie 2026 și urmărește corectarea discrepanțelor salariale dintre diferite categorii de angajați ai statului.