CryptoSpînu: fostul ministru recunoaște că a plasat bani în DOGE și TON

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a confirmat în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8 că a investit în criptomonede, pe care le consideră o alternativă viabilă și de viitor în raport cu alte tipuri de active. Declarația sa vine în contextul în care în Republica Moldova criptomoneda este încă un subiect controversat și insuficient reglementat.

„Am cumpărat și niște monede crypto în care am mai multă încredere. Nu este absolut nicio problemă. UE și SUA deja reglementează acest domeniu, guvernele fac rezerve crypto. E o formă de a investi niște resurse libere în anumite lucruri”, a explicat Spînu, adăugând că și în România există carduri cu care se pot face plăți în criptovalută.

Fostul ministru a recunoscut că achizițiile le-a făcut prin Revolut România și nu știa că ar exista o reglementare strictă privind o limită de 50.000 de lei. „Nu știu dacă am depășit această sumă sau nu. Eu le-am cumpărat într-o lună când eram în România”, a spus acesta.

Potrivit declarației sale de avere depusă pentru anul 2024, Spînu deține următoarele monede virtuale:

DOGE – 569,07 unități, în valoare de 230,32 USD
XRP – 500 unități, în valoare de 1.314,13 USD
SOL (Solana) – 17,8 unități, în valoare de 3.984,00 USD
TON (Toncoin) – 402,23 unități, în valoare de 2.572,00 USD
ETH (Ethereum) – 1 unitate, în valoare de 3.505,15 USD
În total, valoarea acestor criptomonede depășește 11.600 USD, conform propriei declarații, deși suma poate varia în funcție de volatilitatea pieței.

Spînu susține că fenomenul crypto este deja o realitate la nivel global și că inevitabil va deveni parte din sistemul financiar moldovenesc: „Mai devreme sau mai târziu, și Moldova va ajunge acolo”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să piardă aproximativ 15 milioane de euro din finanțarea prevăzută prin Planul de Creștere dacă reorganizarea Căii Ferate din Moldova nu este încheiată până la sfârșitul acestui an.

Subiectul a fost abordat în Parlament, unde deputata Olga Ursu l-a întrebat pe președintele Comisiei economie, Marcel Spatari despre consecințele financiare ale neimplementării reformei CFM în termenul asumat.

Ursu a atras atenția că reorganizarea întreprinderii face parte din agenda de reforme aferentă Planului de Creștere și a cerut să fie precizată suma pe care statul ar putea să o piardă în cazul în care procesul nu este finalizat până la sfârșitul lunii decembrie.

În răspuns, președintele Comisiei economie, Marcel Spatari a precizat că proiectul de lege nu este examinat în procedură de urgență și va trece prin două lecturi, cu respectarea termenelor legale. El a subliniat însă că nu doar adoptarea legii este importantă, ci finalizarea efectivă a procesului de reorganizare până în decembrie.

„Procesul de reorganizare trebuie încheiat până în decembrie. Nu legea trebuie adoptată, procesul de reorganizare trebuie încheiat”, a explicat acesta.

Potrivit lui, măsura privind reorganizarea CFM are prioritatea 1 în Planul de reforme, iar finanțarea asociată acestei priorități este de aproximativ 15 milioane de euro.

Banii nu sunt destinați compensațiilor pentru populație sau acoperirii directe a deficitului bugetar, ci finanțării unor proiecte incluse în Planul de Creștere, inclusiv proiecte de infrastructură și logistică.

Documentele oficiale privind reforma prevăd reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” în două societăți pe acțiuni: „CFM Infra”, care ar urma să gestioneze infrastructura feroviară, și „Pasageri și Marfă”, responsabilă de operațiunile de transport. Reforma este inclusă în Agenda aferentă Planului de Creștere pentru perioada 2025–2027.