CryptoSpînu: fostul ministru recunoaște că a plasat bani în DOGE și TON

20 Iun. 2025, 10:46
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2025, 10:46 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a confirmat în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8 că a investit în criptomonede, pe care le consideră o alternativă viabilă și de viitor în raport cu alte tipuri de active. Declarația sa vine în contextul în care în Republica Moldova criptomoneda este încă un subiect controversat și insuficient reglementat.

„Am cumpărat și niște monede crypto în care am mai multă încredere. Nu este absolut nicio problemă. UE și SUA deja reglementează acest domeniu, guvernele fac rezerve crypto. E o formă de a investi niște resurse libere în anumite lucruri”, a explicat Spînu, adăugând că și în România există carduri cu care se pot face plăți în criptovalută.

Fostul ministru a recunoscut că achizițiile le-a făcut prin Revolut România și nu știa că ar exista o reglementare strictă privind o limită de 50.000 de lei. „Nu știu dacă am depășit această sumă sau nu. Eu le-am cumpărat într-o lună când eram în România”, a spus acesta.

Potrivit declarației sale de avere depusă pentru anul 2024, Spînu deține următoarele monede virtuale:

DOGE – 569,07 unități, în valoare de 230,32 USD
XRP – 500 unități, în valoare de 1.314,13 USD
SOL (Solana) – 17,8 unități, în valoare de 3.984,00 USD
TON (Toncoin) – 402,23 unități, în valoare de 2.572,00 USD
ETH (Ethereum) – 1 unitate, în valoare de 3.505,15 USD
În total, valoarea acestor criptomonede depășește 11.600 USD, conform propriei declarații, deși suma poate varia în funcție de volatilitatea pieței.

Spînu susține că fenomenul crypto este deja o realitate la nivel global și că inevitabil va deveni parte din sistemul financiar moldovenesc: „Mai devreme sau mai târziu, și Moldova va ajunge acolo”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.