Un milionar implicat în jaful bancar a rămas fără un milion de euro. Banii au intrat în conturile ARBI

Un milion de euro a intrat pe conturile ARBI. Banii aparțin unui figurant în dosarele fraudei bancare, anunță CNA.

Echivalentul unui milion de euro (aproximativ 20 000 000 de lei) a intrat pe conturile trezoreriale ale Agenției de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a Centrului Național Anticorupție. Agenția a asigurat transferul banilor de pe conturile bancare, deschise pe numele unui interpus, după ce procurorii anticorupție au aplicat sechestru pe mijloacele financiare, ale căror beneficiar efectiv este unul din principalii figuranți ai dosarelor cu denumirea generică ”frauda bancară”. Potrivit ARBI, transferul resurselor financiare sechestrate în conturile Agenției are ca scop asigurarea integrității și conservării valorii acestora.

Agenția mai notează că, pe întreaga perioadă de investigare a fraudei, în comun cu procurorii a reușit să identifice zeci de intermediari și beneficiarii efectivi ai bunurilor și să aplice sechestre în valoare de circa 3,4 miliarde de lei. Printre obiectele infracționale, găsite pe teritoriul Republicii Moldova, precum și în jurisdicții de peste hotare, se numără imobile și autoturisme de lux, aeronave, iahturi, capitaluri sociale, conturi bancare etc.

În prezent, nemijlocit pe conturile ARBI, sunt depuse peste 70 de milioane de lei. Acum o lună, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale a CNA a transferat în beneficiul statului alte 32 de milioane de lei, confiscați în urma unei decizii judecătorești pe cazul contrabandei de 1,6 milioane de euro, depistate de colaboratorii vamali, la finele anului 2020.

Datele Procuraturii, CNA şi a Băncii Naţionale arată că procesul de recuperare a miliardului furat decurge foarte anevoios şi ar putea dura cel puţin jumătate de secol. Până în prezent, propriu-zis din frauda bancară nu s-a recuperat niciun leu. Banii au fost acumulați din vânzarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ARBI #milion #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.