Scumpirea petrolului scoate „aurul negru” din rezerve

01 Apr. 2022, 09:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Apr. 2022, 09:22 // Actual //  bani.md

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) va organiza vineri,1 aprilie, o întâlnire de urgență între țările consumatoare pentru a discuta despre o nouă eliberare de petrol din rezervelor strategice. SUA are în plan să elibereze cantități masive din rezerve pentru a tempera scumpirea petrolului, scrie Bloomberg.

Marii consumatori caută modalități de a atenua impactul prețurilor globale ale petrolului, care au crescut cu peste 30% în acest an, asupra economiilor lor, după ce grupul de producători de top OPEC+ a rămas cu planurile de a suplini cu o cantitate modestă de 432.000 de barili pe zi în mai.

Sancțiunile occidentale asupra Rusiei după invadarea Ucrainei sunt de așteptat să înregistreze o pierdere de aproximativ 3 milioane de barili pe zi (bpd) de petrol rusesc în aprilie, potrivit AIE. Moscova numește activitatea sa din Ucraina o „operațiune specială” de dezarmare a vecinului său de vest.

Pentru a suplini deficitul, președintele Joe Biden a autorizat eliberarea din rezervele strategice ale SUA  1 milion bpd de țiței timp de șase luni, începând din mai. Este cea mai mare cantitate eliberată vreodată.

Anunțul SUA vine cu o zi înainte ca țările membre AIE să se întâlnească vineri la ora 12:00 pentru a discuta despre o nouă eliberare a unei cantități de petrol – 60 de milioane de barili.

Mai mulți membri din Asia Pacific au spus că vor sprijini inițiativele AIE.

Japonia va acționa în mod corespunzător cu privire la eliberarea rezervelor de petrol, urmărind îndeaproape evoluțiile globale, a declarat vineri ministrul industriei.

„Nu este clar dacă eliberarea va fi făcută numai de SUA sau Statele Unite vor face o propunere la reuniunea AIE”, a declarat ministrul japonez al industriei, Koichi Hagiuda, într-o conferință de presă.

„În orice caz, am dori să acţionăm în mod corespunzător, ţinând un ochi pe situaţia internaţională”, a spus el.

Ministerul Comerțului, Industriei și Energiei din Coreea de Sud a declarat într-o declarație săptămâna trecută că intenționează să sprijine cooperarea internațională suplimentară în domeniul petrolului și gazelor și s-a angajat deja să elibereze 4,42 milioane de barili în acordul de la 1 martie.

Noua Zeelandă are rezerve disponibile pentru a le scoate din stoc, a declarat un purtător de cuvânt al ministrului Energiei, Megan Woods. Noua Zeelandă a eliberat deja 369.000 de barili de petrol ca parte a eliberării colective a AIE convenită la 1 martie.

În acordul din martie, Australia s-a angajat să elibereze totalul de 1,7 milioane de barili pe care îi deține în stocul său de urgență în rezervele strategice ale SUA.

India, membru asociat AIE, se angajează să sprijine inițiativele pentru eliberarea rezervelor, pentru atenuarea volatilității pieței și calmarea creșterii prețurilor la țiței, a declarat ministrul Finanțelor Pankaj Chaudhury.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.