Un pas oportun, de la marginea prăpastiei spre parteneriat

05 Mart. 2026, 18:43
 // Categoria: Economie // Autor:  MD Bani
05 Mart. 2026, 18:43 // Economie //  MD Bani

Profesioniștii din Moldova și Ucraina au reușit să deblocheze importul de carne de pui ucraineană și să evite riscurile economice pentru Moldova.

Pe 4 martie a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanții ANSA din Moldova și ai Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor din Ucraina, conform rupor.md. Urmare a reuniunii, s-a convenit asupra unui algoritm de reluare a importului de carne de pasăre ucraineană congelată și refrigerată în Moldova.

Acest progres este cu atât mai important dacă ținem cont că, cu doar o zi înainte de întâlnire, situația părea extrem de complicată și conținea riscuri semnificative pentru economia Republicii Moldova.

În negocierile preliminare cu partea ucraineană, autoritățile din Moldova au insistat asupra unor proceduri suplimentare de control al calității cărnii de pui ucrainene. În special, a fost vorba despre un format de verificări la distanță, cu participarea inspectorilor de stat ucraineni. De asemenea, livrările de carne de pasăre refrigerată rămâneau blocate, iar ANSA era dispusă să discute doar despre carne de pasăre congelată.

Ucrainenii au considerat acest cerințe excesive și neconforme cu practica consacrată a OMC, precum și cu normele Uniunii Europene, la care ambele țări aspiră să adere. Kievul a declarat public că este pregătit să acționeze exclusiv în cadrul dreptului internațional și al principiului parității. În paralel, în cabinetul de miniștri al Ucrainei a fost pregătit un proiect de decizie privind posibilitatea introducerii unui embargo asupra produselor vinicole moldovenești în cazul în care restricția nu va fi ridicată.

Acest semnal a fost perceput foarte serios în Moldova. Sectorul vinicol este strategic pentru țară, formând o parte importantă a exporturilor, asigurând locuri de muncă în regiuni și având o sensibilitate socială ridicată. Piața ucraineană rămâne una dintre cele mai importante destinații pentru vinurile moldovenești. Posibilele restricții comerciale ar fi putut duce la pierderi de venituri valutare, excedente de produse pe piața internă și presiuni asupra prețurilor.

Astfel, discuția despre procedurile veterinare risca să se transforme, de fapt, într-un conflict economic mai larg, cu riscul unor restricții reciproce.

Decisiv a fost faptul că părțile au reușit să readucă discuția în plan tehnic. Pe 4 martie, reprezentanții autorităților competente au avut o întâlnire constructivă și au convenit asupra unui algoritm clar de acțiuni.

S-a stabilit că întreprinderile care au dreptul de a exporta în țările UE și care funcționează în sistem de ciclu închis de producție (având propriile abatoare) vor putea relua livrările după efectuarea analizelor de laborator pentru 10 probe de ser sanguin în laboratoare din UE. După confirmarea conformității cu standardele de siguranță, pentru fiecare unitate de producție va fi deschis exportul atât pentru carne de pasăre congelată, cât și refrigerată.

Partea ucraineană a selectat deja un număr reprezentativ de probe și le-a trimis către laboratoarele de referință ale UE. Acest lucru a devenit un semnal important al disponibilității de a acționa transparent și conform regulilor europene.

De fapt, părțile au convenit asupra unui mecanism care:

  • se bazează pe standardele UE, recunoscute de ambele state;
  • elimină componenta politică din procesul de control;
  • oferă predictibilitate mediului de afaceri;
  • menține un nivel ridicat de siguranță sanitară.

De ce a fost important pentru țara noastră

Prevenirea escaladării a avut o importanță directă pentru economia Moldovei. În primul rând, a fost evitat riscul unui război comercial. Chiar și restricțiile pe termen scurt asupra produselor vinicole moldovenești ar fi putut provoca pierderi financiare semnificative pentru producători și pentru bugetul de stat.

În al doilea rând, a fost menținută stabilitatea comerțului bilateral cu Ucraina – unul dintre partenerii regionali-cheie ai Moldovei. În contextul unei situații geopolitice complicate, predictibilitatea relațiilor comerciale este critică pentru mediul de afaceri.

În al treilea rând, Moldova și-a confirmat reputația de țară capabilă să rezolve problemele controversate prin dialog profesional, și nu prin conflicte de lungă durată. Pentru investitori și partenerii internaționali, acest lucru este important.

Un factor-cheie a fost faptul că profesioniștii de pe ambele părți au reușit să separe problemele tehnice de retorica politică. Mulțumirile reciproce pentru cooperare, exprimate după întâlnire, indică revenirea la un format constructiv, deoarece intervențiile politicienilor moldoveni au făcut doar rău. Ei ar fi trebuit de la bun început să se abțină de la asemenea implicații și să nu împiedice specialiștii să-și facă treaba.

Povestea cu carnea de pui ucraineană a demonstrat cât de fin poate fi echilibrul dintre cerințele sanitare și interesele economice. Ea a arătat, de asemenea, că un dialog constructiv la timp poate preveni o reacție în lanț a restricțiilor, care ar fi putut lovi dur sectoare întregi ale economiei țării noastre.

Moldova a reușit să păstreze stabilitatea sectorului vinicol și să susțină dinamica pozitivă a comerțului bilateral. Astfel părțile au demonstrat că, chiar și în condiții dificile, este posibil un compromis rațional. Tocmai profesionalismul și disponibilitatea de a asculta argumentele partenerului au permis transformarea unei potențiale crize comerciale într-un cadru de cooperare pragmatică — fără pierderi pentru stabilitatea economică a Moldovei și fără subminarea încrederii dintre două state vecine.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!