Unde fug averile lumii: țările mici domină topul destinațiilor pentru milionari

09 Iul. 2026, 12:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Iul. 2026, 12:01 // Actual //  Grîu Tatiana

Țările din întreaga lume concurează tot mai intens pentru a atrage persoane foarte bogate, mizând pe investițiile, afacerile și capitalul pe care acestea le aduc. Potrivit unei analize publicate de Visual Capitalist, pe baza Raportului Henley 2026, cele mai atractive destinații pentru averea mobilă internațională nu sunt marile economii, ci în special statele mici, cu politici fiscale avantajoase și un climat stabil pentru investiții.

Clasamentul este condus de Singapore, care a obținut un scor de 79,5, urmat de Noua Zeelandă și Insulele Cayman. În top se regăsesc și mai multe state europene, printre care Cipru, Olanda, Portugalia, Italia, Elveția și Grecia.

Succesul Singapore este explicat prin combinația dintre taxele reduse, stabilitatea politică și reglementările favorabile mediului de afaceri, factori care au transformat orașul-stat într-un adevărat magnet pentru investitorii și milionarii din Asia.

Raportul evidențiază și un aspect surprinzător: 11 dintre primele 16 țări din clasament au mai puțin de 10 milioane de locuitori. În loc să mizeze pe dimensiunea pieței interne, aceste state au construit, în timp, sisteme fiscale eficiente, instituții solide și programe atractive de rezidență pentru investitori.

În schimb, Statele Unite, deși rămân cea mai mare economie a lumii, sunt dezavantajate de un sistem fiscal mai complicat. Impozitarea cetățenilor pentru veniturile obținute oriunde în lume, birocrația și polarizarea politică reduc atractivitatea țării pentru persoanele cu averi foarte mari care doresc să își schimbe rezidența.

Interesul guvernelor pentru atragerea capitalului privat este alimentat și de creșterea rapidă a numărului de milionari. Numai în 2025, aproape un milion de persoane au devenit milionari la nivel mondial, iar multe dintre acestea își mută odată cu averea și afacerile, investițiile sau activitățile filantropice.

În ceea ce privește populația ultra-bogată, formată din persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari, Statele Unite vor înregistra cea mai mare creștere în valori absolute până în 2026, cu aproape 67 000 de noi ultra-bogați. China ocupă locul doi, urmată de Germania, India, Elveția, Australia, Franța, Marea Britanie, Italia și Spania.

Totuși, cele mai rapide ritmuri de creștere sunt estimate în alte state. Polonia ar urma să își dubleze populația ultra-bogată, cu un avans de 109%, fiind urmată de Qatar (107%) și Turcia (94%). Potrivit analizei, această evoluție arată că noile centre de creare a bogăției nu mai sunt concentrate doar în marile economii, ci se extind tot mai mult către state emergente și economii aflate în plină dezvoltare.

08 Oct. 2026, 13:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
08 Oct. 2026, 13:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Circa 17,5 lei din tariful de 26,14 lei pentru un metru cub de gaze reprezintă costul de achiziție, iar aproximativ 5 lei revin distribuției, potrivit explicațiilor oferite de Dorin Junghietu. Acesta susține că principala presiune asupra facturilor vine din scumpirile internaționale și anunță compensații pentru familiile aflate în dificultate.

Junghietu afirmă că, în ultimele luni, prețurile gazelor pe piața internațională au crescut cu peste 40%, pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu, al deficitului de gaze și al cererii ridicate.

„La începutul anului a fost estimat un preț de circa 360 de dolari pentru mia de metri cubi. Între timp, prețul a sărit la peste 1.000 de dolari. Mai ales în contextul unui tarif atât de mare, este legitim ca oamenii să pună întrebări și să audă răspunsuri clare și transparente”, a scris Junghietu.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, TVA-ul de 8% reprezintă 1,94 lei din prețul unui metru cub. Cea mai mare componentă rămâne costul gazelor procurate, despre care Junghietu spune că depinde de factori externi.

„17,5 lei constituie costul de achiziție a gazului, adică prețul cu care acesta se vinde pe piață. Noi nu procurăm mai scump decât alții, îl cumpărăm la prețul la care este disponibil. Revin la costul de procurare a gazului, acești 17 lei depind de factori externi și nu de noi sau condițiile noastre”, a explicat el.

Referindu-se la criticile privind eficiența Energocom, Junghietu a precizat că administrarea și activitatea de furnizare a companiei reprezintă 0,54 lei din prețul unui metru cub.

„S-a vorbit foarte mult despre eficiența Energocom. Toată administrarea Energocom, furnizare, rentabilitate, salarii, sediu, toate acestea pentru 180 de oameni care se asigură că toată țara are gaz reprezintă 0,54 lei din factură”, a declarat acesta.

Transportul gazelor, asigurat de Vestmoldtransgaz, reprezintă alți 0,59 lei. Junghietu a respins criticile privind această componentă a tarifului.

„O altă critică frecventă cu care se manipulează este transportul, și anume activitatea Vestmoldtransgaz. Transportul ne costă 0,59 lei din factură. Și trebuie să înțelegem că este un proces complex, gestiunea unor conducte mari care transportă gaze naturale”, a menționat el.

Distribuția costă circa 5 lei pentru un metru cub și include activitatea celor 12 întreprinderi din subordinea Moldovagaz, printre care Chișinău-Gaz, Bălți-Gaz și Ialoveni-Gaz. Potrivit lui Junghietu, acestea au aproximativ 5.000 de angajați, majoritatea fiind personal tehnic, de intervenție și execuție.

„Adică echipe de intervenție, lăcătuși, controlori de contoare, ingineri. Da, este nevoie de eficientizat aceste 12 întreprinderi. Am început comasarea lor într-o unitate mai eficientă, însă acest lucru durează și să nu uităm cine deține controlul la această societate pe acțiuni, acționarul majoritar al Moldovagaz este Gazprom-ul”, a scris Junghietu.